“Vindec de impotenţă, dezleg căsătorii, alung spiritele rele, ghicesc în palmă”. Există sute de anunţuri la rubrica de mică publicitate a ziarelor clujene. Putem crede în aşa ceva, în momentul în care ne batem cu liberul arbitru în piept? Anunţurile nu s-au împuţinat, ba dimpotrivă, ceea ce demonstrează că publicul ţintă e unul larg.

Tulburările de personalitate constau într-o dizarmonie gravă la nivelul caracterului, care este persistentă în timp şi, de asemenea, rezistentă la orice încercare de modificare în sens pozitiv. Aceste anormalii ale caracterului nu pot fi deci influenţate nici prin psihoterapie, nici prin sancţiuni sau prin alte experienţe de viaţă. Deşi au un intelect normal dezvoltat, cei cu tulburări de personalitate, prin comportamentul lor, au dificultăţi de integrare în viaţa socială şi în cea de familie. Ei par a fi incapabili să respecte şi să urmeze normele şi valorile socile.

Maria Helea – 37 ani, casnică

Am început deja pregătirile. Am făcut curăţenie, am spălat covoarele, perdelele, am spălat geamurile. Eu sunt fericită că în acest an paştele româneşti şi cele maghiare pică pe aceeaşi dată. Săptămâna asta mă apuc să fac prăjituri şi cumpărăm şi vin. Miel nu ştiu dacă reuşim să cumpărăm. Nu prea avem bani şi am auzit că este scump carnea de miel. Pe această cale doresc să urez Paşte fericit tuturor cunoştinţelor mele şi turdenilor.

Modalitatea în care cineva se raportează la ceilalţi este determinată în mare măsură de imaginea pe care o are despre el însuşi sau ea însăşi. A şti să îţi exprimi adecvat emoţiile şi sentimentele (supărare, teamă, mânie, dezaprobare etc.), ideile şi atitudinile faţă de diverse lucruri este hotărâtor atât pentru modul în care ceilalţi ne răspund cât şi pentru consolidarea imaginii pe care ne-o formăm despre noi înşine. Eficienţa în comunicare constă în abilitatea de a ne exprima ideile, trăirile emoţionale şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi. A fi eficient în comunicare înseamnă a deţine un set de atitudini si comportamente învăţate care au ca principale consecinţe îmbunătăţirea relaţiilor sociale şi dezvoltarea încrederii în sine. Persoanele care au un nivel ridicat al stimei de sine au capacitatea de a lua decizii responsabile, precum şi abilităţi ridicate de management al conflictelor. Dezinvoltura în discuţii este o altă caracteristică a persoanei asertive. Formaţi-vă un stil direct, deschis şi onest de comunicare cu cei din jur, câştigând astfel respectul acestora. Exprimaţi ceea ce simţiţi într-un mod care să ducă la satisfacerea cerinţelor proprii, fără însă a le deranja pe cele ale interlocutorului dumneavoastră. Există cu siguranţă o modalitate de rezolvare pe cale amiabilă. Împărtăşiţi-vă opiniile şi experienţele cu ceilalţi, lăsându-i să vă cunoască. Nu vă jenaţi să faceţi complimente (meritate, desigur…) şi deasemenea să primiţi laude. Învăţaţi să fiţi siguri pe dvs. şi să nu vă faceţi procese de conştiinţă când refuzaţi, când spuneţi NU cuiva. A iubi şi respecta pe cineva înseamnă a-l accepta aşa cum este, fără a-i cere să se schimbe.

Minciuna, adică denaturarea sau ascunderea adevărului, este un lucru condamnabil, urât de toată lumea, dar sunt situaţii în viaţă, trebuie să recunoaştem, când aceasta ne foloseşte. Denaturăm adevărul uneori în favoarea noastră, alteori spre binele celorlalţi. Îi minţim pe alţii în mod deliberat şi câteodată ne minţim şi pe noi. Decât un adevăr crunt, mai bine o minciună dulce. O facem însă cu un scop. Avem un beneficiu. Chiar dacă numai pe moment. Ne păstrăm însă capacitatea de a discerne realitatea de ficţiune. Şi – deşi păcătuim din punct de vedere religios încălcând una dintre cele zece porunci, – majoritatea oamenilor recurg la minciună cu un scop, deşi cunosc în sinea lor care este adevărul. Aceste două lucruri (obţinerea unui beneficiu în urma minciunii şi capacitatea de discernere) fac însă diferenţa între sănătate şi boală. Minciuna a intrat în atenţia psihologilor şi a psihiatrilor în momentul în care s-a constatat că sunt oameni care mint fără un scop precis, fără să urmărească obţinerea niciunui beneficiu. Minciuna patologică, deşi nu este încă recunoscută oficial ca boală mintală, are totuşi o etichetă: mitomania. Adică mania sau înclinaţia accentuată şi permanentă de a minţi. Ea nu este considerată o boală în sine, deşi ar putea fi, ci este văzută de specialişti mai degrabă ca un simptom al altor tulburări grave: narcisism (iubire de sine patologică) şi psihopatie (tulburări grave de personalitate, aproape imposibil de ameliorat). Mitomanii nu au nevoie de un motiv pentru a minţi. Ei nu mint constrânşi de situaţie sau ca să evite anumite neplăceri sau pentru a obţine vreun beneficiu. Ei mint de dragul de a minţi şi de multe ori nici nu îşi dau seama că o fac, ajungând în cele din urmă să creadă chiar ei ceea ce spun.

Unul dintre cei mai importanţi factori pentru buna funcţionare a unei organizaţii este calitatea resurselor umane de care dispune. Dacă nu are de personal competent, aceasta nu poate să îşi atingă obiectivele. „Competenţa” este un concept mai larg, care nu se limitează doar la faptul că ocupantul unei anumite poziţii într-o firmă deţine calificarea şi experienţa necesară.

Lege 33/16.01.2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.
Mandatul membrilor din Romania în Parlamentul European este de 5 ani.

Membrii din Romania în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.
Mandatul membrilor din Romania în Parlamentul European este de 5 ani.

Cetăţenii români care fac parte din următoarele categorii: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organică, nu pot fi aleşi ca membri din România în Parlamentul European.

Tendinţa excesivă a anumitor categorii de oameni pentru jocurile de noroc a intrat în centrul atenţiei psihologilor şi psihiatrilor, constatându-se că se poate ajunge la o dependenţă patologică pentru jocurile de noroc (pariuri la curse de cai, piaţa bursieră etc), dependenţă cu efecte dezastruase atât asupra vieţii personale şi profesionale a celui care joacă, cât şi asupra familiei acestuia. Dependenţa de jocurile de noroc este astăzi considerată o tulburare gravă de comportament, având drept caracteristică esenţială înclinaţia persistentă şi repetitivă a persoanei de a participa la jocuri de noroc.

Cu ocazia 8 Marie, Ziarul 21 a premiat femeile care s-au dovedit a fi cele mai norocoase şi completând taloanele pentru concurs, au devenit câştigătoare. Aţi mai câştigat la Ziarul 21? Care credeţi că este rolul femeii în societate? E greu să fi femeie? (n.r. Întrebarea săptămânii a fost realizată cu ajutorul câtorva câştigătoare ai concursului organizat de Ziarul 21, „8 MARTIE – ZIUA BIJUTERIILOR”)

  Înainte ca cineva să se angajeze într-o firmă, este firesc să caute cât mai multe informaţii despre aceasta. O mare parte dintre ele îi sunt oferite chiar de către firmă. Odată ce deţine aceste informaţii, persoana care doreşte să intre în firma respectivă îşi formează o serie de aşleptări şi impresii sau convingeri, despre cum „merg” lucrurile în cadrul companiei respective, despre ce îl aşteaptă acolo şi care va fi rolul său. Aceste expectanţe şi convingeri sunt formate chiar de către reprezentanţii firmei, de multe ori sub forma unor promisiuni legate de programul de lucru, salarizare, atribuţii care îi vor reveni, relaţii cu colegii etc. La rândul lor angajatorii aşteaptă anumite comportamente din partea angajaţilor, anumite conduite legate de modul de îndeplinire a sarcinilor, loialitate, păstrarea cofidenţialităţii, aderare la valorile promovate de firma în cauză ş.a.m.d.

Se apropie 8 Martie, Ziua Femeii! Cum o veţi sărbători pe aleasa inimii dumneavoastră?

Alexandru Şuch – 68 ani, pensionar

Nevestei îi voi cumpăra flori de Ziua Femeii, iar dacă voi avea mai mulţi bani, îi cumpăr şi un mic cadou. Îi doresc soţiei, fetei mele şi tuturor rudelor mele care sunt femei multă sănătate şi să dea Dumnezeu un an mai bun şi mai fericit. Eu îmi iubesc soţia de foarte mult timp. Suntem împreună de 46 de ani, în curând vom avea o nuntă de aur. Secretul unei astfel de relaţii de lungă durată constă în munca depusă pentru apropiere şi comunicare.

Nevoia de intimitate, dar în acelaşi timp şi nevoia de apropiere de ceilalţi, ne face să vrem să păstrăm distanţa sau, dimpotrivă, să ne apropiem de ceilalţi, în funcţie de gradul de apropiere emoţională faţă de aceştia. Îi dorim mai aproape de noi, inclusiv în sens fizic, pe cei care ne sunt dragi, dar în acelaşi timp căutăm să menţinem o distanţă apreciabilă faţă de necunoscuţi, persoane care ne sunt indiferente sau faţă de cei pe care îi percepem ca fiindu-ne ostili.

În urma descinderilor pe care forţele de ordine le realizează în localurile de noapte se constată, în mod îngrijorător, că foarte mulţi patroni ai acestor localuri nu respectă normele cu privire la convieţuirea socială, a ordinii şi liniştii publice.

O mare parte din activitatea noastră este dedicată cunoaşterii celorlalţi, explicării şi interpretării modului în care alţi oameni gândesc şi acţionează. Pe baza informaţiilor pe care le obţinem încercăm chiar mai mult, să prevedem comportamentul viitor al celor cu care venim în contact. Face acest lucru ziaristul în legătură cu personajele despre care scrie, managerul firmei faţă de angajaţii lui, psihologul în cabinet, profesorul în şcoală etc. Toţi încearcă, cu mijloacele pe care le au la îndemână, să îi pe „citească” pe ceilalţi, să afle mai multe despre comportamentul lor prezent şi viitor, să răspundă întrebărilor „cum” şi „de ce”.

Practica judiciară oferă soluţii diferite de interpretare a unei dispoziţii legale,deşi, unul din principiile constituţionale este aplicarea unitară a legii pe tot cuprinsul ţării.Asfel, legea este aceeaşi, fie că procesul are loc la Bucureşti, fie într-o altă localitate din ţară. Legea 50/1991, modificată şi completată, prevede „construcţiile civile, industriale, agricole sau orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire eliberată în condiţiile prezentei legi şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor”. Legea merge mai departe şi oferă şi faptele care constituie contravenţii şi organele cărora le revine competenţa de a constata contravenţiile şi procedura de aplicare a sancţiunii.