Moş Crăciun, asigură-l pe soţul meu de toată dragostea mea şi spune-i să mă ierte că am fost rea. Eram obosită, dar el era şi mai obosit. Şi îi reproşam că nu mai era lângă mine: „nu trebuia să te duci, lipseşti prea mult!”

N-am vorbit până acuma, pentru că eu sunt mai timidă

Reporter: Şi acum de ce m-ai chemat?

Cu profesorul Valentin Vişinescu am stat de vorbă cu ocazia lansării cărţii „Profesor Ioan Caranica”. Şi am stat de vorbă mai mult despre carte, implicit despre necesitatea rememorării celui care a fost Ioan Caranica, dar şi despre tineretul din ziua de azi şi despre contextul actual în general.

Rep.: De ce credeţi că era nevoie de o carte despre profesorul Ioan Caranica în acest moment?

Cristian Haiduc este candidatul PD-L pentru funcţia de deputat în colegiul din care face parte municipiul Câmpia Turzii. Vorbind despre sine, Cristian Haiduc se vede ca un anti-model al parlamentarului adormit.

Rep.: Deci revenim...

A.G.: Intrăm într-un domeniu de speculaţii.

Rep.: În momentul în care Arina pictează...

A.G.: Îs aicea... Staţi un pic! Nu-s o terţă persoană.

Rep.: Am înţeles. Întrebările îşi au rostul lor. Deci în momentul în care Arina pictează, pictează ce simte ea, sau ce vrea să vadă privitorul? 

Actriţa Ileana Portase este o cascadă de istorii despre teatrul românesc, jucat în ţară, dar şi în străinătate. Interpretarea ei este fără vârstă. Foarte discretă în privinţa vieţii ei personale, este tot timpul pregătită să dezvălui aspecte de culise din turneele sale, din boema unui teatru care se juca şi în afara scenei. Pare tot timpul grăbită, îmi spune că trebuie să completeze formulare pentru a obţine rate – alte rate -, pentru că statul român a fost întotdeauna neglijent cu artiştii lui. Mă întreb, de ce un om care a bucurat atâţia alţi oameni, un om frumos, ar trebui să îşi facă griji vreodată în privinţa traiului zilnic?!

Inclusiv cei care habar n-au cine e, la prima vedere, Arina Gheorghiţă, au o scuză: nimeni nu e obligat „să se aibă” cu artele. În ceea ce ne priveşte, noi am cunoscut-o pe Arina la vernisaj. Vernisajul propriei expoziţii. Că aşa am discutat cele de mai jos.

(continuare din numărul anterior)

Rep.: Una dintre caracteristicile sistemului capitalist este că fiecare trăieşte după cât e de harnic, spre deosebire un sistem totalitar, gen comunism, unde se ia de la toţi şi se dă la fiecare în mod egal.

U.F.: Să ştiţi că nu sunt adeptul capitalismului.

Rep.: Ce vreau eu să spun: o descentralizare ar însemna că fiecare regiune produce în funcţie de cât de harnici sunt locuitorii acelei regiuni...

Reporter: Bine, acuma exagerând puţin exemplul, dacă, să zicem... candidează Pepe, are mai mari şanse să câştige decât mine, pe care nu mă ştie ţara, dar pe el îl ştie.

Ucu Faur: Să ştiţi că nu aveţi dreptate. Asta e, iarăşi, o gogoriţă aruncată pe piaţă. Haideţi să mergem la democraţii consacrate. Un om, într-o viaţă, îşi face o imagine de, să spun, bun ziarist sau de bun medic, sau de bun strungar sau chiar de bun politician. În momentul în care intră în politică, oamenii vor avea următoarea reacţie: da, mă, o fi bun ăsta ca strungar, dar de ce să îl votez eu, ce bine poate să îmi facă el mie? Aşadar, cu vedetele e o chestie relativă. E clar că atrag un anumit segment, dar niciodată... Şi o să vedeţi acum ce se va întâmpla, la alegeri, că au scos pe piaţă nume grele. Îl acceptă ca moderator TV, să zic – şi nu vreau să dau nume – dar nu ştiu dacă-l vor vota ca şi politician. Şi asta se va vedea mai corect în momentul în care imaginea lui, ca persoană, chiar dacă este foarte cunoscută, este cunoscută pe un anumit domeniu, nu neapărat în domeniul ăsta. Şi apoi avem de-a face cu un electorat mult mai educat la nivelul anului 2008. Nu vedeţi că partidele care propovăduiesc scandalul nu mai au priză la populaţie? Că nu mai au. S-a terminat cu scandalul. Ei clar că vor rupe un segment din votanţi, dar oamenii încep să aştepte altceva: aşteaptă discuţii concrete pe proiecte şi pe programe. Cel puţin eu asta văd.

După prima expoziţie personală organizată la Centrul de Infirmare Turistică, Felicia Răcean a acceptat să stea de vorbă cu noi despre aproape orice: cusut, pictat, goblenuri, tablouri, tablouri cusute, studenţie şi multe altele...

Acuma nu ştiu cum vă raportaţi dvs. la Ucu Faur, dacă pentru dvs. este avocatul Ucu Faur, pesedistul Ucu Faur sau candidatul PSD la parlamentare, dar pentru noi, la un moment dat, Ucu Faur a fost o persoană dispusă la o discuţie pe teme diverse, cu reportofonul deschis. Prima parte a acestei discuţii o puteţi citi mai jos.

Prinsă cumva între funcţia de consilier local şi manager al unei instituţii de cultură, directorul Teatrului turdean, Narcisa Pintea, a oferit câteva detalii privind instituţia pe care o conduce, detalii atât despre munca la clădirea teatrului, cât şi despre munca de pe scena teatrului, în stagiunea 2008-2009.

Rep.: Există diferenţe între proiecte privind eficienţa cu care se aprobă? Şi dacă da, în funcţie de ce?

M.I.: Sigur că da. Birourile unde se depun proiectele sunt foarte aglomerate, tocmai pentru că a început întreaga ţară să se mişte. Prioritatea este în funcţie de ordinea în care ai depus proiectele.

Undeva, spre finalul unei zile de muncă de săptămâna trecută, viceprimarul Mircea Irimie a stat de vorbă cu noi despre una-alta... în principal de-ale administraţiei locale...