Special

În 7 octombrie s-au împlinit 92 de ani de la înființarea județului Turda

Înființat printr-un decret regal din 7 octombrie 1925, județul Turda se afla în partea central-vestică a României Mari, în vestul regiunii Transilvania. Județul Turda se învecina la nord cu județul Cluj, la vest cu județele Bihor și Arad, la sud cu județele Hunedoara și Alba, iar la est cu județele Târnava Mică și Mureș. Județul Turda se constituia astfel în succesorul altor forme de organizare administrativă cu centrul la Turda, respectiv comitatul Turda – Arieș, între 1876-1918 și județul Turda-Arieș, înființat în 11/24 decembrie 1918. De menționat că Decretul de organizare a provinciei Transilvania, emis la acea dată, statua o împărțire a teritoriului provinciei proaspăt unită cu România, în 23 de județe: Făgăraș, Sibiu, Hunedoara, Alba, Turda-Arieș, Bistrița-Năsăud, Târnava-Mare, Târnava-Mică, Mureș-Turda, Cojocna, Solnoc-Dăbâca, Ciuc, Brașov, Trei-Scaune, Sălaj, Sătmar, Bihor, Arad, Maramureș, Bichiș, Cenat, Timiș-Torontal, Odorhei. Așadar, din 1918 până în 1925, în România au existat două județe ce conțineau în denumire numele orașului Turda: județele Turda-Arieș, respectiv Mureș-Turda. Județul Turda a fost desființat prin reforma administrativă a României, din 6 septembrie 1950. Acum, teritoriul județului Turda se regăsește în județele Cluj, Alba și Mureș.

În anul 1924 s-au schimbat denumirile unor localități din cuprinsul județului Turda-Arieș                                

Astfel, au apărut satele Copăceni (nume vechi: Copand), Săndulești (Sând), Petrești (Petrid), Deleni (Indol), Tureni (Tur), Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc.

Între 1918-1925 județul Turda a fost format din plășile Baia de Arieș, CâmpeniIara, Luduș, Turda și Vințul de Sus. Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 județul Turda a fost reorganizat în plășile Baia de Arieș, Câmpeni, Câmpia Turzii, Iara, Luduș și Mihai Viteazul. Ulterior, prin reorganizarea teritorială a plășilor Mihai Viteazul, Câmpia Turzii și Luduș, a fost creată a șaptea plasă: Unirea.

Turda, reședința județului cu același nume, avea circa 16 mii de locuitori în 1920 și peste 20 de mii de locuitori zece ani mai târziu. La Turda funcționau instituții publice județene precum Prefectura și Sub-Prefectura, Pretura (reședința plășii Turda, până la 24 iunie 1925, mutată apoi la Câmpia Turzii), Primăria orașului, Poliția și Serviciul de Siguranță, Administrația Financiară, și Serviciul de poduri și șosele. Justiția era reprezentată de Tribunalul Turda și de Judecătoria de Ocol. La Turda mai funcționau și Revizoratul școlar, un liceu de stat de băieți, un liceu unitarian de băieți, o școală reformat-calvină de fete, o școală de agricultură, o școală de horticultură, o școală civilă-medie de stat de fete, două școli primare de stat, trei școli primare confesionale (câte una romano-catolică, reformat-calvină și mozaică). De asemenea, orașul avea șase parohii: greco-catolică, ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-luterană și mozaică. Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic.

Județul Turda cuprindea 138 comune rurale. Potrivit Anuarului „Socec” al României Mari, ediția 1924-1925, acestea au fost: Agârbiciu (Viișoara), Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic (Vâlcele), Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpușul de Câmpie, Cârcedea (Stejeriș), Ceagz (Pietroasa), Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Certegea, Cheța (Chețani), Chiend, Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Cioara de Sus, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Ciurila, Coc (Pădureni), Comițig (Comșești), Copand (Copăceni), Cornești, Cristiș (Oprișani), Cucerdea (Războieni), Dateș, Decea, Dileul Român, Dileul Unguresc, Dumbrău (Dumbrava), Feldioara-Războieni, Feneșel, Filea de Sus, Filea de Jos, Ghiriș-Arieș (Câmpia Turzii), Ghiriș-Sâncraiu, Grebenișul de Câmpie, Grind  (Luncani), Grind-Cristur, Hădărău (Hădăreni), Hărastăș (Călărași), Hășdate, Hăsmaș, Hidiș (Podeni), Iara de Jos, Iclandul Mare, Iclănzel, Indol (Deleni), Inoc, Lechința de Mureș, Lita Română, Lita Ungurească, Ludoșul de Mureș, Luna de Arieș, Lunca, Lupșa, Măgura, Măhaciu (Măhăceni), Micuș (Micești), Miheșul de Câmpie, Mischiu (Cheia), Moldovenești, Muerău, Muncel, Muntele Băișoarei, Neagra, Oarba de Mureș, Ocolișul Mare, Ocolișul Mic, Ormeniș, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Petridul de Jos (Petreștii de Jos), Petridul de Mijloc (Petreștii de Mijloc), Petridul de Sus (Petreștii de Sus), Poiana de Arieș, Ponorel, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Rachișul de Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând (Săndulești), Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob (Iacobeni), Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat (Gligorești), Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș, Sasavința, Șăulia, Șăușa de Câmpie, Săvădisla, Scărișoara, Șchiopi, Silvașul Unguresc, Surduc, Șuțu, Tăureni, Țicud (Valea Largă), Trăscău, Tritiul de Jos (Tritenii de Jos), Tritiul de Sus (Tritenii de Sus), Tur (Tureni), Urca, Vaidasig (Gura Arieșului), Vaidei de Câmpie, Velcheriul de Câmpie, Vereșmort, Vidolm, Vidra de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus (Unirea), Zău (Zau de Câmpie).

Unitate administrativă Locuitori Bărbați Femei
Orașul Turda 20.057 9.882 10.175
Total rural 161.896 80.295 81.601
1. Plasa Baia de Arieș 15.162 7.493 7.669
2. Plasa Câmpeni 35.986 17.990 17.996
3. Plasa Câmpia Turzii 31.883 15.707 16.176
4. Plasa Iara 16.996 8.462 8.424
5. Plasa Luduș 33.230 16.486 16.744
6. Plasa Mihai Viteazul 28.749 14.157 14.592

 Constituția din 1923 prevedea că din punct de vedere administrativ-teritorial România se împărțea în județe iar județele era formate, la rândul lor, din comune. Numărul, întinderea și subdiviziunea teritorială a acestora s-au stabilit  prin Decretul Regal din 7 octombrie 1925, prin care funcțiile organelor administrative se păstrau neschimbate. Numărul județelor creștea însă la 66.
În baza Decretului Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925, erau declarate municipii 17 comune urbane: Arad, Brașov, Brăila, București, Cernăuți, Cetatea-Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Sibiu, Târgu-Mureș și Timișoara.

Prin Constituția din 28 februarie 1938 s-au înființat ”ținuturile” unități administrative cu atribuții economice, culturale și sociale. Ținuturile erau administrate de câte un rezident, numit pe șase ani prin decret regal, și de consiliului ținutului. Rezidentul regal reprezenta guvernul, iar consiliul ținutului era compus din membri aleși de consiliile comunale și de Camerele de Agricultură, Comerț, Industrie și Muncă din ținut.

Un ținut reunea aproximativ zece județe. S-au alcătuit astfel următoarele zece ținuturi: Ținutul Olt (cu reședința la Craiova), format din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Romanați și Vâlcea; Ținutul Argeș (reședință-București): Argeș, Brașov, Buzău, Dâmbovița, Ilfov, Muscel, Prahova, Teleorman, Trei-Scaune și Vlasca; Ținutul Mării (reședința- Constanța): Caliacra, Constanța, Durostor, Ialomița; Ținutul Dunărea (reședința-Galați): Brăila, Cahul, Covorlui, Fălciu, Ismail, Putna, Râmnicu-Sărat, Tecuci, Tulcea, Tutova; Ținutul Nistru (reședința- Chișinău): Cetatea Albă, Lăpușna, Orhei, Tighina; Ținutul Prut (reședința-Iași): Bacău, Bălți, Botoșani, Fălticeni, Iași, Roman, Soroca, Vaslui; Ținutul Suceava (reședința-Cernăuți): Câmpulung, Cernăuți, Dorohoi, Hotin, Rădăuți, Storojineț, Suceava; Ținutul Alba (reședința-Alba-Iulia): Alba, Ciuc, Făgăraș, Mureș, Odorhei, Sibiu, Târnava-Mare, Târnava-Mică, Turda; Ținutul Crișuri (reședința- Cluj): Bihor, Cluj, Maramureș, Năsăud, Sălaj, Satu-Mare, Someș; Ținutul Timiș (reședința-Timișoara): Arad, Caraș, Hunedoara, Severin, Timiș-Torontal.

Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Ziarul care te prinde

© Ziarul 21 Turda | Materialele de pe acest site pot fi preluate doar cu acordul scris al reprezentanţilor publicaţiei Ziarul 21.

  SUS