Editorial

Despre pretenții

De peste 25 de ani, turdenii reproșează administrației locale lipsa de interes pentru înnoirea orașului. Casa de cultură veșnic în construcție, străzile din ce în ce mai bogate în gropi și leit-motivul ”în Turda nu ai ce face, nu ai unde să mergi!”, repetat adesea până la saturație, au reprezentat, ani la rând, un fel de semne de recunoaștere, de includere a localității în categoria ”locurilor unde nu se întâmplă nimic”.

 

Dar, tot de-a lungul timpului conștiința turdenilor, a celor care au rămas acasă, într-un oraș a  cărui populație a scăzut, de la 61 de mii de locuitori în 1989, la ceva mai mult de 43 de mii, în 2011, s-a dezvoltat. Trăitori la Turda, oamenii vor atributele necesare confortului urban, de care fiecare așteaptă să se bucure, asemenea clujenilor, sibienilor, timișorenilor, brașovenilor sau, de ce nu, a bucureștenilor.

 

Însă de aici încolo, încep problemele. Povestea răsștiută de toată lumea în micro, la nivelul unei familii, își păstrează valabilitatea și la dimensiunile unei comunități precum cea turdeană. Pentru sporirea gradului de confort personal, în ceea ce îi privește, oamenii vor, ba un autoturism, ba o casă mai spațioasă, ba fie măcar un telefon mobil, mă rog, acum un smart-phone mai acătării. Dar toate astea costă. Toate presupun cheltuieli suplimentare ce trebuie suportate din bugetul personal. Așa stau lucrurile și în cazul unei comunități, urbane în cazul de față.

 

Turdenii trebuie să conștientizeze că sporirea gradului de confort urban costă. Și cu toate ”baloanele de oxigen” reprezentate pentru bugetul orașului de fondurile nerambursabile, înnoirea Turzii, alinierea municipiului la standardele confortului urban, așa cum se vede acesta de la nivelul secolului XXI, presupune și un efort financiar sporit al contribuabilului local.

 

Iată, linia pe care merge administrația locală, care recurge la schimbări de o anvergură nemaiîntâlnită la Turda până acum, îi uimește pe unii și îi nemulțumește pe alții. Cea mai proaspătă provocare propusă de autoritățile turdene în acest sens o reprezintă înnoirea ”iluminatului festiv” al orașului cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Schimbarea corpurilor de iluminat ornamentale, vechi și adesea categorisite ”de prost gust” în anii anteriori, precum și extinderea rețelei de iluminat festiv dincolo de ”granițele” zonei centrale a orașului presupune cheltuieli mai mari decât de obicei. Astfel, în ultima ședință, cea de vineri, 17 noiembrie, a forului deliberativ turdean, s-a aprobat cheltuirea sumei de circa 77 de mii de euro pentru asigurarea iluminatului festiv al orașului, la apropiatele sărbători ale iernii 2017-2018.

 

Sigur, opoziția din Consiliul local, rol  asumat de grupul celor cinci consilieri liberali, a criticat larghețea cu care majoritatea PSD-ALDE-PRM consimte să cheltuiască banii comunității. Dar felul în care liberalii au abordat această problemă  nu pare cel mai potrivit în cazul particular al iluminatului festiv de sărbători. În primul rând, ansamblul problemei viza suma necesară pentru patru ani, din 2017 până în 2020, or dacă acum se vor cheltui 77 de mii de euro, pentru anii 2018 și 2020 s-au prevăzut câte 17 mii de euro, iar în 2019 se vor cheltui circa 30 de mii de euro pentru asigurarea iluminatului festiv public din Turda, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. La un total de 142 de mii de euro în patru ani, rezultă o medie anuală de mai puțin de 40 de mii de euro. Este suma prea mare, sau prea mică? Asta depinde de cum se vor cheltui banii, ceea ce se va răsfrânge asupra felului în care va arăta Turda la apropiatele sărbători ale iernii.

 

Apoi, orice cheltuială făcută de autorități pentru sporirea zestrei edilitare a orașului va produce beneficii, în timp. Aproape toată lumea pedalează pe varianta dezvoltării Turzii cu ajutorul turismului. Și iată, într-un an și jumătate, perioadă scursă de la alegerile locale din 2016, când alegătorii turdeni ”au schimbat macazul” preferințelor politice, de la democrat-liberalii portocalii care s-au adăpostit sub pulpana galben-albastră a liberalilor sadea, înspre social-democrație, lucrurile au început să se miște în direcția dezvoltării obiectivelor ce pot determina o creștere a afluenței turiștilor înspre Turda.

 

Factorii decidenți la nivel local, a căror structură a rezultat ca expresie a voinței alegătorilor turdeni, atât a celor care au votat, cât și a celor care nu au participat la scrutinul din vara anului 2016 și-au asumat un program de gestionare a problemelor edilitare din Turda. Rolul opoziției nu este cel de a obstrucționa derularea programului, ci de a veghea la corectitudinea înfăptuirii acestuia și de ”a-i trage de mânecă” pe edili, nu când aceștia încearcă să concretizeze obiectivele propuse, ci tocmai invers, când s-ar constata deraieri de la înfăptuirea obiectivelor edilitare propuse, prin care majoritatea a obținut girul comunității locale pentru administrarea Turzii până în anul 2020.

 

Obținerea unui grad sporit de confort urban presupune cheltuieli suplimentare. Problema nu o reprezintă faptul că se cheltuiesc bani, pentru că bani s-au cheltuit tot timpul. Cuantificarea rezultatului acestor cheltuieli se face prin măsurarea foloaselor rezultate pentru comunitate.

Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Ziarul care te prinde

© Ziarul 21 Turda | Materialele de pe acest site pot fi preluate doar cu acordul scris al reprezentanţilor publicaţiei Ziarul 21.

  SUS