𝗢 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗶𝗲 𝗿𝗮𝗿𝗮 𝗶𝗺𝗯𝗼𝗴𝗮𝘁𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹 𝗣𝗮𝗿𝗰𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗹𝘂𝗷

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

O casă evreiască de la începutul secolului trecut a fost demontată de la Cămârzana și adusă în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Proiectul aparține artistului Belu Făinaru și va fi dus la bun sfârșit cu sprijinul Muzeului din Satu Mare, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Consiliului Județean Cluj.

În Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, instituție de cultură care își desfășoară activitatea sub coordonarea Consiliului Județean Cluj, se află, în prezent, demontată și depozitată în siguranță, o construcție rară: 𝐨 𝐜𝐚𝐬𝐚̆ 𝐞𝐯𝐫𝐞𝐢𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐂𝐚̆𝐦𝐚̂𝐫𝐳𝐚𝐧𝐚, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐒𝐚𝐭𝐮 𝐌𝐚𝐫𝐞, care a aparținut unei familii deportate, în anul 1944, în lagărele de exterminare naziste.

Ultimul transport de mare capacitate, cu piese masive din lemn, ce compun casa evreiască de la Cămârzana, a ajuns la Cluj, la sfârșitul săptămânii trecute. Bârnele și scândurile din lemn, care compun locuința, au fost transferate și depozitate în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.

Casa urmează să fie reconstruită, cel mai probabil, în cursul acestui an.

𝐀𝐥𝐢𝐧 𝐓𝐢𝐬̦𝐞, 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭𝐞𝐚𝐧 𝐂𝐥𝐮𝐣: „𝘗𝘢𝘳𝘤𝘶𝘭 𝘯𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶 𝘦𝘵𝘯𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧𝘪𝘤 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘴𝘪 𝘵𝘳𝘦𝘣𝘶𝘪𝘦 𝘴𝘢 𝘳𝘢𝘮𝘢𝘯𝘢 𝘶𝘯 𝘴𝘱𝘢𝘵𝘪𝘶 𝘥𝘦𝘱𝘰𝘻𝘪𝘵𝘢𝘳 𝘢𝘭 𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘦𝘪 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘭𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘦. 𝘌𝘴𝘵𝘦 𝘶𝘯 𝘮𝘰𝘮𝘦𝘯𝘵 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘥𝘶𝘤𝘦 𝘰 𝘤𝘰𝘮𝘱𝘭𝘦𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘦𝘤𝘦𝘴𝘢𝘳𝘢 𝘴𝘪 𝘣𝘪𝘯𝘦𝘷𝘦𝘯𝘪𝘵𝘢, 𝘤𝘦 𝘷𝘪𝘯𝘦 𝘴𝘢 𝘭𝘦 𝘰𝘧𝘦𝘳𝘦 𝘰 𝘯𝘰𝘶𝘢 𝘱𝘢𝘨𝘪𝘯𝘢 𝘥𝘪𝘯 𝘪𝘴𝘵𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘢 𝘤𝘰𝘮𝘶𝘯𝘢 𝘷𝘪𝘻𝘪𝘵𝘢𝘵𝘰𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘯𝘦 𝘵𝘳𝘦𝘤 𝘱𝘳𝘢𝘨𝘶𝘭. 𝘓𝘦 𝘮𝘶𝘭𝘵𝘶𝘮𝘦𝘴𝘤 𝘤𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘴-𝘢𝘶 𝘪𝘮𝘱𝘭𝘪𝘤𝘢𝘵 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵 𝘴𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘯𝘥𝘢 𝘷𝘪𝘢𝘵𝘢 𝘴𝘪 𝘪𝘪 𝘢𝘴𝘵𝘦𝘱𝘵𝘢𝘮 𝘱𝘦 𝘤𝘭𝘶𝘫𝘦𝘯𝘪 𝘪𝘯 𝘗𝘢𝘳𝘤𝘶𝘭 𝘌𝘵𝘯𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧𝘪𝘤, 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘢 𝘤𝘶𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘦 𝘮𝘢𝘪 𝘣𝘪𝘯𝘦 𝘭𝘶𝘮𝘦𝘢 𝘣𝘶𝘯𝘪𝘤𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘯𝘰𝘴𝘵𝘳𝘪!”

𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐞𝐯𝐫𝐞𝐢𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐚̆𝐦𝐚̂𝐫𝐳𝐚𝐧𝐚̆ – 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚̆𝐬̦𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞

Casa din Cămârzana, singura casă evreiască din muzeul clujean, a aparținut familiei Weinstein (Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii ai lor), membri ai comunității evreiești din Țara Oașului. După deportarea familiei, casa a rămas în folosința unei familii românești, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare, fără a putea fi însă valorificată muzeologic.

Construcția nu este încă remontată, însă parcursul ei merită spus chiar din acest stadiu intermediar: între memorie, responsabilitate și viitor.

Construcția a fost mutată, în timp, de pe amplasamentul inițial, pe un teren privat, devenind vulnerabilă și amenințată cu pierderea definitivă. Din fericire, a fost redescoperită prin inițiativa artistului Belu Simion Făinaru, profesor la Universitatea din Haifa și director al Bienalei Mediteraneene și a artistului Flavius Lucăcel, care a identificat construcția.

Alături de ei, Adrian Crivii, susținător constant al proiectelor socio-culturale, a devenit unul dintre pilonii principali ai acestui demers. Scopul a fost salvgardarea casei prin transferarea ei într-un muzeu în aer liber, unde să poată fi conservată, cercetată și pusă în valoare publică.

„𝐷𝑖𝑛 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐, 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑢 𝑖̂𝑛 𝑎𝑒𝑟 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡̦𝑖𝑎 𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚𝑎̆. 𝐼̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢, 𝑐𝑎𝑠𝑎 𝑣𝑎 𝑏𝑒𝑛𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑒𝑚𝑛 𝑠̦𝑖 𝑣𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎̆ 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐 𝑙𝑎𝑟𝑔.
𝑃𝑟𝑖𝑛 𝑎𝑚𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑖 𝑖̂𝑛 𝑃𝑎𝑟𝑐𝑢𝑙 𝐸𝑡𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 𝑁𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 „𝑅𝑜𝑚𝑢𝑙𝑢𝑠 𝑉𝑢𝑖𝑎”, 𝑠𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑖̂𝑛 𝑎𝑒𝑟 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟 𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐸𝑡𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 𝑎𝑙 𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠𝑖𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑒𝑖, 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑣𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖 𝑢𝑛 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎 𝑒𝑣𝑟𝑒𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖, 𝑢𝑛 𝑜𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑎𝑙 𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙 𝑑𝑖𝑎𝑙𝑜𝑔𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙.
𝐷𝑒𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑎𝑙 𝑐𝑎𝑠𝑒𝑖 𝑎𝑢 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑜 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑜𝑔𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑥𝑎̆. 𝐶𝑎𝑠𝑎 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝐶𝑙𝑢𝑗 𝑐𝑢 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑚𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒, 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̆𝑟𝑐𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖.” (Tudor Sălăgean, manager al Muzeului Etnografic al Transilvaniei)

Proiectul transferării casei evreiești s-a realizat cu sprijinul deplin al autorităților și instituțiilor din județul Satu Mare. Prin Hotărârea nr. 130/23.10.2025, Consiliul Județean Satu Mare a aprobat darea în folosință gratuită, pentru o perioadă de 15 ani, către Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a bunului muzeal „Casa Cămârzana”, aflat în domeniul public al județului și în administrarea Muzeului Județean Satu Mare.

Demersul a fost realizat cu acordul și susținerea directorului Muzeului Județean Satu Mare, Liviu Marta, și cu sprijinul direct al președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba. Un rol esențial l-a avut compania Prodexim, prin directorul său Petru Mureșan, care a asigurat încărcarea, transportul, descărcarea și sprijinul pentru obținerea autorizațiilor necesare. De asemenea, Grupul Darian, AB Grup Construcții (prin Aurel Borza) și numeroși colaboratori au contribuit decisiv la realizarea acestei etape.

𝐎 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢

Pentru Belu-Simion Făinaru, casa nu este doar un obiect muzeal, ci o sculptură monumentală a memoriei. După remontare, ea va funcționa ca memorial viu dedicat comunităților evreiești din Transilvania, grav afectate de Holocaust.

„𝐴𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎𝑠𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑠𝑒𝑚𝑛 𝑎𝑙 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖 – 𝑎𝑙 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑒, 𝑎𝑙 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑒𝑣𝑟𝑒𝑖𝑒𝑠𝑐 𝑠̦𝑖 𝑎𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑔𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑎̆. 𝐴𝑠𝑡𝑎̆𝑧𝑖, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑎𝑝𝑒 80 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖, 𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑜 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑢𝑖𝑡𝑎𝑡𝑎̆”, subliniază artistul.

Inițiativa se bucură de interesul și susținerea Academiei Române, a Comunității Evreilor din Cluj, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a unor istorici, artiști și oameni de cultură din întreaga lume.