Melodia „Acasă mea”, interpretată de Paula Hriscu și construită pe versurile poetului creștin Traian Dorz, a devenit în ultimele luni subiectul unor discuții intense. Deși iubită de public pentru sensibilitatea și autenticitatea ei, piesa a dispărut pentru o perioadă de pe YouTube și alte platforme, ceea ce a alimentat percepția că ar fi fost „interzisă”.
Deși termenul acesta circulă frecvent în rândul fanilor, nu există o decizie oficială de interzicere, însă există suficiente elemente care au dus la această impresie: presiuni informale, reproșuri, sensibilități religioase și o retragere făcută chiar de artistă.

Versurile: Traian Dorz – poetul cenzurat al credinței
Melodia are la bază versurile lui Traian Dorz (1914–1989), poetul transilvănean cunoscut pentru profunzimea spirituală a scrierilor sale.
Biografie pe scurt
- născut în județul Bihor;
- membru marcant al mișcării spirituale Oastea Domnului;
- autor a peste 10.000 de poezii;
- operă intens cenzurată în timpul regimului comunist;
- a fost urmărit, interogat și încarcerat în diferite perioade ale vieții;
- temele sale centrale: credința, suferința, puritatea morală, dorul de Dumnezeu.
Versurile sale au intrat adesea în conflict cu autoritățile vremii, ceea ce a făcut ca numele său să devină sinonim cu rezistența spirituală. Faptul că și astăzi o piesă pe cuvintele sale stârnește controverse nu este o premieră în istoria operei lui.
Cum a început totul: popularitate mare, apoi reacții neașteptate
„Acasă mea” a fost inițial lansată pe YouTube, unde a atras rapid reacții extrem de pozitive. Publicul a apreciat:
- interpretarea autentică a Paulei Hriscu,
- emoția versurilor lui Dorz,
- sensibilitatea mesajului despre rădăcini și apartenență.
La scurt timp însă, artista a primit numeroase comentarii și critici, în special din zona unor membri ai Oastei Domnului, organizația religioasă cu care a fost asociat poetul.
Potrivit relatărilor Paulei Hriscu în presă, anumite persoane i-au transmis că nu este „potrivit” să folosească versurile lui Dorz într-o interpretare muzicală modernă, considerând cântecul „prea bisericesc”, „de înmormântare” sau nealiniat cu tradiția lor.
Retragerea piesei – decizie personală, nu oficială
Mai multe publicații, inclusiv Pagina de Media și Știri pe Surse, au relatat că Paula Hriscu a ales să retragă melodia pentru a nu provoca tensiuni sau „necazuri” comunității Oastea Domnului.

Artista nu a primit un ordin oficial și nu există dovezi că vreo instituție a cerut direct eliminarea piesei. Decizia a venit ca reacție la:
- reproșuri repetate,
- presiune psihologică,
- dorința de a evita conflicte religioase,
- interpretări distorsionate ale melodiei.
După retragere, clipul a devenit indisponibil pe YouTube, iar acest lucru a amplificat percepția publicului că piesa ar fi fost „interzisă”.
Efectul paradoxal: retragerea a făcut piesa și mai cunoscută
În loc să se piardă în anonimat, „Acasă mea” a devenit virală prin însăși povestea retragerii sale. Publicul:
- a început să caute melodia,
- să discute despre ea,
- să o distribuie în forme alternative,
- să o asocieze cu ideea de „cântec cenzurat”.
Aceasta este o reacție tipică pentru orice creație care dispare brusc din mediul public: interesul crește exponențial.
Melodia Paulei Hriscu, bazată pe versurile lui Traian Dorz, nu a fost interzisă oficial — dar a fost retrasă din cauza presiunilor și sensibilităților religioase, într-un context complex.
Este un episod care arată cât de puternic pot răsuna versurile unui poet interzis în comunism, chiar și în prezent.
Și cât de ușor poate deveni o piesă un simbol al libertății artistice, chiar și atunci când retragerea nu vine din partea unei instituții, ci din dorința de a evita conflictul.
„Acasă mea” rămâne, pentru mulți, un cântec despre identitate și rădăcini — și despre fragilitatea libertății culturale într-o societate încă sensibilă la teme spirituale.















