Guvernatorul Mugur Isărescu a admis marți că inflația din România va atinge aproape 10% în septembrie, iar media anuală din 2025 va fi de 8,8%, față de estimarea inițială de 4,6%. Diferența uriașă dintre prognoză și realitate scoate la iveală nu doar efectele distructive ale măsurilor fiscale adoptate de guvern, ci și modul precar și repetitiv eronat în care BNR își face previziunile – exact una dintre atribuțiile fundamentale pentru care există.
Inflația înseamnă creșterea generalizată a prețurilor, ceea ce erodează puterea de cumpărare. Dacă astăzi cu 100 de lei îți umpli coșul de cumpărături, peste câteva luni vei lua mai puțin pentru aceeași sumă. Asta lovește în primul rând în veniturile fixe – salarii, pensii, alocații – dar și în micile economii ale familiilor.
Inflația din iulie a ajuns la 7,84%, alimentată de scumpiri la energie, alimente și servicii. Vârful va fi în septembrie, între 9,6 și 9,7%. Prognoza anuală pentru 2025 a fost revizuită de la 4,6% la 8,8% – o dublare rușinoasă pentru o instituție care ar trebui să prevină asemenea surprize.
BNR nu e la prima rată greșită de previziune. În ultimii ani, instituția a subestimat constant inflația, ceea ce a dus la politici monetare întârziate și ineficiente. Când o bancă centrală estimează prost, guvernul și mediul economic iau decizii bazate pe date greșite, iar efectul este un lanț de scumpiri și dezechilibre greu de oprit. Faptul că BNR a prezis 4,6% și realitatea a sărit spre 9% arată că mecanismele interne de analiză fie sunt depășite, fie nu sunt folosite cu seriozitate. Indiferent de explicație, este un eșec de proporții pentru instituția care are ca misiune stabilitatea prețurilor.
Isărescu însuși a indicat măsurile fiscale ale guvernului drept factori majori: creșterea TVA și accizelor (+4 puncte procentuale la inflație) și liberalizarea prețurilor la energie (+2 puncte procentuale). Aceste decizii, luate fără un plan de compensare socială, au creat o cocoașă inflaționistă ce lovește direct în românii obișnuiți.
Românii se confruntă cu facturi explozive la energie și utilități, prețuri mai mari la alimente și servicii, puterea de cumpărare în picaj și un risc real de recesiune prin scăderea consumului și a investițiilor.
Nu doar guvernul poartă vina pentru această furtună economică, ci și BNR, care prin prognoze eronate și reacții întârziate își trădează chiar rolul de gardian al stabilității economice. Românii plătesc astăzi prețul unei combinații toxice: decizii fiscale nesăbuite și previziuni monetare greșite.
P.S.: Când cei care ar trebui să prevină incendiul îți spun că vine doar fum, dar tu te trezești cu casa în flăcări, nu mai e vorba doar de nepricepere – e complicitate.
Recommended for you
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
