Dragi cititori, pentru a cunoaște cât mai bine istoria acestei localități dar și a personalităților care au contribuit din plin la dezvoltarea economică, socială și culturală,vom prezenta începând din acest număr, prin bunăvoința familiei, lucrări scrise de Mircea Nicolae Nemeș și Valer Deac.
Formații corale
Corul ”Industriei Sârmei”
În anul 1923 și-a început activitatea în localitatea Ghiriș – la îndemnul inginerului Ionel Floașiu –corul bărbătesc al fabricii Industria Sârmei S.A. (formație pe care o găsim consemnată și în documente ulterioare, uneori și sub denumirea de Corul ASTRA”). Era alcătut din 40-50 de angajați, funcționari și muncitori, cântând pentru prima oară cu ocazia serbării ținute la 1 decembrie 1923.
Nu se cunoaște cu siguranță numele dirijorului din primii ani ai activității formației, cert este însă faptul că între 1927 și 1929, la conducerea acestuia, ca dirijor s-a aflat învățătorul Gheorghe Metea succedat de învățătorii Toma Roșiu și Vasile Coroiu, iar din 1938, de Nicolae Botezan- sub bagheta căruia consacrarea va fi imediată și recunoașterea valorii unanimă.
Locul repetițiilor, care se făceau după amiaza sau seara, era într-o sală de clasă a Școlii Primare de Stat, iar concertele în localitatese se prezentau în localul ”Gazner”. Din 1938, an în care s-a reactivat corul bărbătesc, până în toamna anului 1944, formația a purtat numele de Corul ”Șoimii Carpaților” din Câmpia Turzii.
Între toate celelalte forme de manifestare ale organizației locale a ASTREI, corul-bine alcătuit, cu repertoriu bogat și variat – se impunea prin frumusețea interpretării, contribuind fundamental la reușita multor spectacole și acțiuni culturale (șezători și festivaluri artistice, comemorări etc..).
Sub bagheta entuziastului Nicolae Botezan, formația corală ”Șoimii Carpaților” din Câmpia Turzii s-a impus atenție marelui public, câștigându-și în rândurile auditoriului un binemeritat prestigiu datorat calității interpretative și repertoriului ales și cu o paletă largă de piese (de la prelucrări din folclor și cântece patriotice, la colinde și piese corale din opere și operete).
Corul bărbătesc a avut de-a lungul anilor, o activitate concertistică, asiduă și neîntreruptă în Câmpia Turzii și a întreprins numeroase deplasări în comunele din jur (Poiana, Luna, Luncani, Gligorești, Viișoara, Urca, Moldovenești, Mihai Viteazul, Războieni, Lunca Mureșului, Călărași, Luduș, precum și în orașe din zonă Turda, Cluj, Alba Iulia, Sebeș, Câmpeni, Abrud).
Notabilă a fost și contribuția corului pe planul cântecului religios, fiind prezent cu regularitate în fiecare duminică și sărbători religioase, în bisericile românești din localitate și la cele dn comunele vecine.
Pentru a avea o imagine mai clară a nivelului înalt atins de Corul ”Șoimii Carpaților” din Câmpia Turzii se cuvine să mai arătăm faptul că în 1939 acest cor s-a clasat la București pe locul I (laureat pe țară) la corurile bărbătești, în cadrul Concursului Național al Corurilor Căminelor Culturale, organizat de Fundațiile Regale la Arenele Romane, în 6 și 7 iunie, iar în seara ultimei zile a concursului a participat cu un concert la gala festivă a formațiilor laureate, ce a avut loc la Ateneul Român, concert transmis de postul național de radio. Aceasta a fost prima prezență de prestigiu, pe plan național, a artiștilor amatori de la Câmpia Turzii.
La concursul de cântece și jocuri naționale, faza pe județ, din iunie 1943, Corul ”Șoimii Carpaților” din Câmpia Turzii a obținut locul I.
Succesele de care s-a bucurat atunci corul, i-au adus o faimă de-a dreptul extraordinară, fiind una din cele mai bune și mai îndrăgite formații de acest gen din Transilvania și chiar din țară.
Așa cum reiese din amintirile unor foști coriști, ajunși la vârste venerabile, în toamna anului 1944, curând după recucerirea părți de nord a Transilvaniei, acest cor a susținut un remarcabul concert la Opera Română din Cluj, ovaționat de un mare număr de spectatori.
Către sfârșitul anului 1944, Corul ”Șoimii Carpaților” îți reia numele de Corul ”Industria Sârmei” și totodată devine mixt (alcătut din angajați ai uzinei și membri famililor acestora), în acest fel numărul coriștilor dublându-se, ajungând la cifra de 80.
Începând din iunie 1945, după inaugurarea Casei Culturale a Industriei Sârmei S.A. – devenită în 1950 Club Muncitoresc – repetițiile și concertele corului au loc în acest frumos așezământ cultural!
Continuând a fi și după încheierea războiului mondial o prezență remarcabilă în viața spirituală a Câmpiei Turzii și cu o prestigioasă carte de vizită între formațiile corale din regiunea/județul Cluj, corul mixt al Sindicatului ”Industria Sârmei” s-a aflat, în anii ce au urmat, în plină activitate concertistică, manifestările sale artistice bucurându-se de succes, cucerind auditoriul prin muzicalitatea cultivată și elevată ținuta repertorială și interpretativă.
Animatorul și dirijorul corului, în perioada de după 1944, a fost același Nicolae Botezan, care cu pricepere profesională a reușit să formeze un colectiv valoros, alcătuit din oameni de profesii diverse (muncitori, funcționari, tehnicieni de la întreprindere și membri lor de familie, la care s-au adăugat cadre didactice din localitate).
Înaltul nivel de interpretare la care se ridica acest cor,numărul mare al componenților, dar și calitățiile repertoriulu său vast (cuprizând cântece din folclor, cântece patriotice, muzică de mase, piese corale din opere și operete și oratorii), l-au determinat pe renumitul compozitor clujean Tudor Jarda să creeze, în 1959 o partitură pentru formația corală de la Câmpia Turzii, așa numita Cântata ”Industria Sârmei”, pentru cor mixt, cor de copii și orchestră, prezeentată în premieră în acel an, cu cazia deplasărilor la repetiții realizându-se o apreciabilă colaborare între creator și coriști. Gestul poartă, firește și culoarea epocii, dar rămâne, totuși, o emoționantă secvență a ”biografiei culturale” a orașului.
Cele două spectacole muzicale puse în scenă în acel timp de artiștii amatori din ”Câmpia”, cu larga contribuție a corului, orchestrei și ansamblului de dansuri populare, și anume Șezătoarea de Tiberiu Brediceanu și opereta Vânt de libertate de Dunaevki s-au constituit în adevărate evenimente culturale.
Corul a mai susținut, și după 1945, în numeroase rânduri,concerte de remarcabilă ținută artistică pe scena clubului de la Câmpia Turzii și în diverse localități ale județului și din țară: Turda, Cluj, Dej, Ocna Mureș, Aiud, Sibiu, Târgu Mureș, Alba Iulia, Luduș, Baia de Arieș, Câmpeni, Abrud, Sebeș, Târnăveni, Bistrița, Lugoj, Hunedoara etc., precum și la căminele culturale din comunele navetiștilor de la Industria Sârmei, fiind de fiecare dată foarte apreciat.
S-a remarcat și prin prezența, cu regularitate la edițiile concursului cu caracter național al formațiilor artistice de amatori de la orașe și sate, clasificându-se de mai multe ori pe locuri fruntașe la faza regională/județeană, iar la faza finală (București) cucerște locul II, în anul 1959, respectiv locul III, în 1969.
În toată activitatea îndelungată desfășurată în anii 1950-1960 și până în 1973, corul a primit un real sprijin din partea uor specialiști și compozitori: Celestin Cherebețiu, Dorin Pop și Tudor Jarda, de la Conservatorul ”Gheorghe Dima” din Cluj, Ion Vicol și Dumitru Botez, de la Coservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București, iar la diferite festivități mai importante a beneficiat de concursul Operei Române din Cluj, prin Grigore Hoca, Ioan Boaru, Alexandru Bura, George Georgescu și pianstul Emil Simion.
Ecourile în presă – deosebit de elogioase – dau măsura exactă a valorii acestei formații corale. Semnalăm doar următrul pasaj dintr-un articol publicat în 1974, sub semnătura lui Tudor Jarda ”Îmi aduc aminte de minunata interpretare a piesei ,,Învățătorul cel tânăr”, de R. Botta iar ,,Nunta țărănească” de Sigismund Toduță nu are încă o imprimare mai frumoasă ca aceea realizată de Corul ”Industria Sârmei”.
Fiind distins cu titlu de formație artistică de amatori fruntașă, corul dobândește cinstea de a fi invitată să facă înregistrări cu șapte piese corale, la Studioul de radio din Capitală, făcându-se astfel făcându-se cunoscut pe plan național și pe calea undelor.
Pe la începutul anilor 1960 această formație își modifică numele din Corul ”Industria Sârmei” în Corul ”Armonia”.
În primăvara anului 1974, în urma decesului profesorului Nicole Botezan la conducerea respectivului colectiv de artiști amatori vine fiica acestuia, prof Monica Anca, preluând marea și generoasa pasiune pentru artă corală a tatălui ei.
Între anii 1980-1983 Corul ”Armonia” a susținut o serie de concerte și la Cluj Napoca, Dej, Trda, Lugoj, (la festivalul ”Ion Vidu”), Alba Iulia.
În 1983, pierzându-și iarăși dirijorul, din motive obiective, activitatea formației a fost condusă de prof. Nicolae Hațegan (1983-1984) și apoi prof. Maria Berindei (1984-1986), prezența concertistică limitându-se doar pe plan local.
În anii 1986 și 1987 s-a încercat, de către fostul corist Ioan Vasinca, să se revitalizeze activitatea corului, dar, din păcate în 1987 formația s-a destrămat.
Corul Căminului Cultural ”Nicolae Bălcescu”
Printre multiplele manifestări artistice corale la Câmpia Turzii, se numără și activitatea existentă în cadrul Căminului Cultural ”Nicolae Bălcescu” (1947-1953), care avea un cor mixt alcătuit din 80 de tineri și tinere, aflați sub bagheta dirijorală a învățătorului Alexandru Suciu – personalitate binecunoscută a vieții culturale a Câmpiei Turzii.
Această formație era deseori prezentă cu frumoase execuții de piese corale pe scenele locale – în sala localului Gazner ori a hotelului Dacia (fost Simoffy), precum și la Casa Culturală a Industriei Sârmei, devenită apoi Club Muncitoresc.
A dat concerte și în satele din apropiere, fiind prezent și la ediții ale concursului formațiilor artistice de amatori de la orașe și sate, unde reușea să ajungă până în faza de raion.
Corul învățătorilor
După război, crescând numărul cadrelor didactice în localitate, a fost posibilă constituirea, în anul 1948, a Corului mixt al învățătorilor din Câmpia Turzii. Dirijori au fost, succesiv învățătorii Nicolae Botezan (în perioada 1948-1952) și Vasile Coroiu (1953-1965).
Dacă la început formația gupa 45-50 de membri, s-a reușit mai târziu, să se ajungă la 80-85 coriști (educatoare, învățători și profesori).
Corul învățătorilor a susținut pe plan local și în deplasare în zonă, o serie de concerte reușite și a participat la ediții ale concursului formațiilor artistice de amatori, ajungând mereu până în faza regională, ținută la Cluj.
Nu arareori au fost momentele când Corul învățătorilor din Câmpia Turzii s-a unit cu Corul învățătorilor din Turda, sub bagheta dirijorală a lui Nicolae Botezan. Repetițiile aveau loc o vreme într-o sală de clasă a Școlii Primare nr. 1, iar mai târziu la Clubul Muncitoresc. Repertoriul număra circa 50 de piese corale de compozitori clasici și contemporani. Cam prin 1965 și această formație și-a încetat activitatea.
Corul ”Voces Didactica”
Constituit la începutul lunii octombrie 1991, din inițiativa unui grup de dascăli inimoși, corul intitulat ”Voces Didactica” și-a propus să reînvie – sub bagheta valorosului dirijor învățător Dan Cristian Trifan – frumoasa tradiție corală a localității. În rândul coriștilor se află, în medie 50 de persoane, în marea lor majoritate învățători, educatoare și profesori, dar și ingineri, muncitori, medici, economiști.
După numai două luni de la înfințare, corul susține primul său concert de colinde la Bisericile Ortodoxe Române și la Biserica Reformată din oraș.
Prin repertoriul abordat, cuprizând lucrări vechi și noi reprezentative pentru acest gen, precum și pin numeroasele concerte susținute, acest coectiv a devenit din ce în ce mai îndrăgit.
Pe lângă manifestăriile anuale cu caracter periodic, și anume : Simpozion Eminescu cel veșnic” (întâlnire cu scriitori, execuții de piese corale și romanțe pe versurile marelui poet, recitări de poezii, expoziție tematică, în luna ianuarie). Festivalul intenațional de interpretare corală cu participarea unor coruri din țară și străinătate (ținut obișnuit în luna aprilie) și Concert de colinde reunind corurile bisericilor din localitate și alte formații corale din diferite județe ale Transilvaniei (în luna decembrie). ”Voces Didactica” participă și la alte manifestări pe plan local, dar și în orașele Alba Iulia, Blaj, Târnăveni, Zalău, Turda.
În prezent are în repertoriu peste 50 de piese clasice și preclasice, prelucrări de folclor, piese cu caracter laic și religios, aparținând unor compozitori din țară și străinătate.
Unele piese executate de Corul ”Voces Didactica” au fost înregistrate pe bandă și retransmise prin TV Cluj și TV Cablu Câmpia Turzii, iar presa periodică clujeană (Adevărul de Cluj și Mesagerul Transilvan) a publicat de mai multe ori, aprecieri laudative la adresa performanței sale artistice.
Corul Astra
La 1 iulie 1994, la sugestia inginerlui Radu Hanga, directorul general al S.C. Industria Sârmei S.A., ia ființă Corul ASTRA al întreprinderii.
Aflată sub comanda dirijorului Dan Cristian Trifan, formația își desfășoară manifestările, de obicei, în comun cu corul ”Voces Didactica” .
Recommended for you
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
