Unul dintre motivele pentru care educația de mediu rămâne, uneori, doar „o idee bună” este simplu: elevii aud informații corecte, dar nu le simt relevante. La adolescenți, mesajele livrate de adulți pot părea moralizatoare sau prea abstracte. Iar când tema devine „încă o lecție”, atenția se pierde rapid — indiferent cât de important ar fi subiectul.
Proiectul Școala Verde, derulat de Asociația Club Științific Turda, a mers pe o abordare care schimbă complet dinamica clasică: peer-to-peer education – educație de la egal la egal.
De ce funcționează peer-to-peer learning (și nu e doar „se ajută între ei”)?
Peer-to-peer learning funcționează pentru că elevii nu învață doar din informație, ci și din contextul social în care aceasta apare. Iar în adolescență, influența grupului este una dintre cele mai puternice forțe care modelează deciziile, comportamentele și identitatea.
Cercetările din psihologie arată că adolescenții sunt deosebit de sensibili la influența socială: ceea ce face grupul nu rămâne „observat”, ci devine repede un standard de urmat, o normă de apartenență. În termeni simpli: dacă într-un grup apare un comportament valorizat (de exemplu implicarea în activități de mediu), el poate declanșa ușor un efect pozitiv de contagiune socială, în care ideea devine rapid „cool” și de interes.
(https://www.frontiersin.org/journals/psychology/articles/10.3389/fpsyg.2019.01915/full)
Asta e diferența majoră față de modelul clasic „profesor → elev”: între colegi, mesajul nu se simte ca o obligație, ci ca ceva care vine din interiorul grupului. Iar când mediul devine o temă de conversație între egali, crește automat șansa ca el să devină și comportament, nu doar informație.
Tabăra Școala Verde: 40 de elevi formați ca nucleu de impact
În timpul verii, 40 de elevi din Colegiul Național „Mihai Viteazu” Turda și Școala Profesională Poiana au participat la Tabăra Școala Verde, unde au acumulat peste 20 de ore de formare civică de mediu.
Tabăra nu a fost doar despre noțiuni cu privire la mediu, ci despre cum transformi informația într-un mesaj care prinde la alți elevi. Participanții au învățat:
● cum să organizeze activități pentru colegii lor,
● cum să construiască prezentări clare și atractive,
● cum să traducă teme grele (poluare, biodiversitate, resurse) în exemple ușor de înțeles și de transmis mai departe.
Atelierele au fost completate de vizite și drumeții în natură, tocmai pentru ca discuțiile să fie conectate cu realitatea văzută direct, nu doar cu definiții.
Când un grup pornește, restul vine după el
Partea interesantă la peer-to-peer education este că nu se bazează pe autoritate, ci pe dinamică de grup. Un elev implicat nu este o persoană care se izolează de grupul de prieteni, ci devine un model vizibil, iar când apar mai mulți elevi care fac același lucru, începe să se formeze o normă socială.
În Școala Verde, ideea a fost aplicată exact așa: nu doar să existe activități de mediu, ci să existe elevi capabili să le ducă mai departe în școală, în stilul lor, cu energia lor, în limbajul lor. Asta produce schimbare reală, fiindcă adolescenții nu preiau doar informația, ci preiau și exemplul.
Școala Verde, pe scurt: educație care circulă, nu doar se predă
Școala Verde a fost construit ca un proiect care dezvoltă cunoștințe, atitudini și implicare civică, dar care pornește de la o logică simplă: educația de mediu prinde cel mai bine atunci când devine parte din cultura unui grup, iar peer-to-peer learning este una dintre cele mai rapide și eficiente căi prin care se poate construi această cultură în licee și școli gimnaziale.
Proiect finanţat din Fondul pentru mediu în cadrul Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului.
Recommended for you
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
