Influența aristocratului englez Jhon Paget, stabilit în Ghiriș, a făcut ca magistrala de cale ferată Oradea-Brașov să fie pe la Ghiriș (Câmpia Turzii) și nu pe la Turda.
În prima fază, ,,cărțile” erau făcut ca această cale ferată să treacă pe la Turda.
Când s-a plănuit construirea căii ferate peste Transilvania, planul general a fost întocmit să treacă pe Valea Sărată, pe lângă tunelul salinelor, fiind scurtată şi distanţa cu o milă, şi se construia pe teren solid şi sigur, şi ar fi înglobat şi oraşul Turda în reţeaua de cale ferată, ceea ce ar fi contribuit, în mai mare măsură, la dezvoltarea orașului.”
Convins fiind că viitoarea cale ferată va trece prin Turda, mai afirmă: „Când se va construi această linie și se va înlesni transportul, ce avânt va lua economia națională! La Turda, astăzi (1867), abia se scot 80 000 de măji (chintale) de sare pe an, pe când în cazul unei exploatări raționale s-ar putea scoate 500 000 de măji, în valoare de cel puțin trei milioane de florini. … De aceea salut, cu bucurie, ideea construirii căii ferate în Ardeal.” [16]
În primăvara anului 1867, maghiarii din întreg comitatul Turzii s-au adunat, în număr mare, într-o adunare extraordinară, la Turda, și au întocmit o petițiune în care afirmau că „vor jertfi avere, putere și orice s-ar mai pofti” pentru ca „drumul ferat să fie de la Oradea la Cluj prin Ardeal la Brașov”, cu convingerea că orașul lor va fi pe traseul acestei căi.
Excluderea și schimbarea traseului pe la Ghiriș
După cum s-a văzut, timp de 15 ani, din decembrie 1856 până în decembrie 1871, presa, dar, mai important, documentele oficiale, au menținut orașul Turda pe traseul căii ferate Oradea – Brașov. Cu toate acestea, la 14 august 1873, trenul intra în gara din Ghirișul de Arieș (Câmpia Turzii). Turda rămăsese pe dinafară.
Ce se întâmplase?
Interese personale au determinat modificarea traseului inițial. Chiar dacă aceasta s-a hotărât târziu – am arătat că în decembrie 1871 se anunța inaugurarea căii ferate Cluj – Turda, la 1 octombrie 1872 – semnale ale posibilei devieri ale traseului au fost lansate încă din toamna anului 1867, luna septembrie. Astfel, o scurtă notă informa cititorii că linia orădeană va continua pe direcția Cluj – Agârbiciu (Viișoara) – Teiuș – Alba Iulia.
Reacția turdenilor a fost imediată; văzând că orașul lor nu mai figurează pe traseul căii ferate ei au hotărât dă trimită o delegație la Pesta, în fruntea căreia era avocatul Ludovic Szabo, pentru a solicita revenirea la proiectul inițial, argumentând cu importanța dată de ocnele de sare din Turda.
Timp de cinci ani lucrurile păreau că reveniseră în spiritul documentelor oficiale, dând impresia că fusese doar un zvon, și că turdenii nu au motive de îngrijorare.
Dar, jocuri de culise, finalizate prin anularea tuturor prevederilor legale și a convențiilor semnate anterior, au vitregit orașul Turda de o poziție pe magistrala feroviară Oradea – Cluj – Brașov, cu toate că se afla în apropierea minei de sare și că avea o puternică industrie meșteșugărească.
Dar cine a fost regizorul acestor jocuri de culise?
Amintitul istoric secui Orbán Balázs scria că „în urma intereselor particulare ale unor oameni mari au schimbat planul construind calea ferată prin Ghiriş (Câmpia Turzii) şi Valea Florilor .”
Începând cu anul 1835 lordul englez John Paget a întreprins mai multe călătorii prin Ungaria şi Transilvania. Impresiile sale le-a expus în cartea cu titlul „Ungaria și Transilvania”.
La sosirea sa pe pământul ardelenesc, nobilimea maghiară îi prezentase pe românii, cu care inevitabil se va întâlni, într-o lumină nefavorabilă, oferindu-i informații neadevărate. Cu toate acestea, nobilul englez, nu numai că nu s-a lăsat influențat, dar chiar s-a declarat un apărător al românilor: „Dacă eu, în scrutarea caracterului românilor, sunt apărător al lor, cauza este că eu nu i-am aflat aşa de răi, cum mi-au fost descrişi.” Spre sfârșitul deceniului patru al secolului XIX John Paget a ajuns și în zona de câmpie a comitatului Turda, îndrăgostindu-se de aceste locuri, cu pământ fertil, și de hărnicia oamenilor. Cumpără terenuri și, începând cu anul 1839, ridică ferme agricole în Linț – Viișoara, Ceanul Mare și Ghiriș (astăzi Câmpia Turzii), ridicându-și conace, precum cel din Ghiriș, existent și în zilele noastre, și își aduce, din Anglia, mașini agricole performante și semințe selecționate de cereale, puieți de pomi fructiferi și butași de viță de vie nobilă.
În scurt timp, lordul John Paget, care alături de contele György Belda și baronul András Jósika, plăteau cele mai mari taxe din comitatul Turda, (englezul fiind chiar cel mai important virilist al comitatului, plătind o dare de 1647 fl. 80 cr.), a ajuns să exercite mari influențe la forurile maghiare de conducere. În plus, pe lângă calitatea de mare latifundiar, era și membru al consiliului de administrate a Societăţii Căii Ferate Orientale (Keleti Vasuttársaság), cea care a construit calea ferată Oradea – Brașov. Aceste două „calități” i-au permis să întreprindă, cu succes, o puternică activitate de lobby în favoarea marilor proprietari de terenuri din Ghiriș și jur, reușind, în final, să modifice traseul liniei ferate, în favoarea micii lor așezări.
Astfel, John Paget s-a dovedit mai influent decât nobilimea maghiară din Turda, obținând abaterea construirii căii ferate de pe traseul stabilit inițial, Cluj – Pata – Turda, și stabilirea lui pe direcția Cluj –Apahida – Valea Florilor – Ghiriș.
Motivația oficială a constructorilor, pentru această deturnare, a fost instabilitatea terenului, care ar fi putut crea probleme de ordin tehnic. Dar se va dovedi, în timp, că adevăratele probleme aveau să fie create tocmai de noul traseu.
Consecințe negative aveau să se manifeste și în evoluția ulterioară a orașului Turda. Comerțul, prosper la cea vreme, a cunoscut un recul; chiar și activitatea în salină a avut de suferit,[38] producția fiind din ce în ce mai mică, ajungând ca în anul 1932 să fie sistată exploatarea sării.
Sursă Ecouri, ziar onliune Verticalitate prin tradiții – http://ecouri.ro/istorie-feroviara-turda-exclusa-de-pe-magistrala-de-cale-ferata-oradea-cluj-brasov/
Recommended for you
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
