Comisia Europeană aprobă planul României de reînarmare și investiții strategice: 16,7 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură critică

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Comisia Europeană a aprobat planul României pentru reînarmare și investiții în infrastructura critică, în valoare de aproximativ 16,7 miliarde de euro, în cadrul Programului SAFE. Următorul pas este decizia Consiliului Uniunii Europene, iar primele alocări financiare ar putea fi făcute chiar din luna martie.

România se numără printre cele opt state membre ale Uniunii Europene ale căror planuri naționale de apărare au primit aviz favorabil, alături de Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru și Portugalia. Decizia este considerată de oficialii europeni drept „o etapă importantă în eforturile Europei de a-și consolida securitatea”, în contextul actual geopolitic.
Avizul Comisiei vine în urma unei evaluări riguroase și deschide calea pentru acordarea unor împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, destinate creșterii capacității de apărare și achiziției de echipamente militare moderne. Consiliul UE are la dispoziție patru săptămâni pentru adoptarea deciziilor de punere în aplicare, după care Comisia Europeană va finaliza acordurile de împrumut. Primele plăți sunt estimate pentru luna martie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că, anul trecut, „Uniunea Europeană a făcut mai multe progrese în domeniul apărării decât în deceniile precedente”, subliniind că, în perioada următoare, vor fi aprobate și planurile celorlalte state membre.
Alocările financiare pentru fiecare țară au fost stabilite provizoriu încă din luna septembrie. În timp ce Cipru beneficiază de 1,18 miliarde de euro, România primește cea mai mare sumă aprobată: 16,68 miliarde de euro.
Aplicația de finanțare a României a fost finalizată pe 21 noiembrie, iar premierul Ilie Bolojan a precizat atunci că 4,2 miliarde de euro vor fi direcționate către dezvoltarea infrastructurii de transport, cu accent pe capetele de autostradă dinspre Moldova, în special tronsoanele Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret, considerate strategice atât din punct de vedere economic, cât și al securității regionale.