Cum au transformat 1.000 de tineri din zona Arieșului poveștile bunicilor într-un joc de dezvoltare personală și un volum de mituri
Într-o epocă în care dialogul dintre generații pare să se fi mutat exclusiv pe rețelele de socializare, un grup de peste 1.000 de tineri din Turda și satele dimprejur a demonstrat contrariul. Timp de câteva luni, aceștia au devenit Vânători de Mituri, pornind într-o campanie amplă de redescoperire a rădăcinilor locale direct de la bunicii lor, în cadrul unui proiect cultural inițiat de Asociația Civic Arieș și sprijinit de Administrația Fondului Cultural Național.
Ce au descoperit tinerii: Frica de rău era, de fapt, grija pentru familie
Răspunsurile primite de tineri au scos la iveală o lume fascinantă, guvernată nu de frică, ci de o nevoie profundă de protecție. Au aflat că mătura pusă cu coada în sus în spatele ușii nu era o ciudățenie, ci un „sistem de alarmă” simbolic împotriva celor care veneau cu gânduri rele. Au înțeles că ritualurile de Sânziene sau stingerea cărbunilor în apă nu erau vrăjitorii, ci moduri prin care oamenii încercau să își protejeze sănătatea și liniștea casei, într-o vreme când nu existau psihologi sau soluții moderne la orice colț. Practic, tinerii au descoperit că toate aceste superstiții erau, de fapt, forme de grijă față de cei dragi.
Partea cea mai interesantă a proiectului abia aici începe, pentru că echipa nu s-a mulțumit doar să noteze aceste povești, ci a vrut să le facă utile pentru adolescenții de azi. Așa a apărut Jocul Vânătorii de Mituri, un instrument care „traduce” vechile obiceiuri în provocări moderne. Mecanismul este surprinzător de simplu și profund: atunci când un jucător trage un cartonaș care ilustrează o veche practică de protecție a casei și nu primește o lecție pur de istorie. În schimb, este provocat să răspundă la o întrebare despre propria viață, fiind întrebat cum își protejează el spațiul personal și dacă știe să pună limite sănătoase în relațiile cu cei din jur.
Astfel, o discuție despre folclor devine o discuție despre curaj, limite și valori personale. Jocul este folosit acum în școli, ajutând elevii să se cunoască mai bine pe ei înșiși, folosind înțelepciunea străbunilor ca punct de plecare.
Pentru cei curioși să vadă rezultatele concrete, poveștile originale culese de tineri au fost adunate în Jurnalul Miturilor Arieșene, o carte plină de ilustrații și relatări autentice. De asemenea, locurile de unde au fost culese legendele pot fi explorate pe o hartă digitală interactivă, iar miturile au fost transferate și digital printr-o serie de mini-documentare realizate de tineri. Proiectul Vânătorii de Mituri a demonstrat astfel că tradiția nu trebuie să fie plictisitoare; ea trebuie doar decodată pentru a ne arăta că, indiferent de anul în care trăim, nevoia noastră de a fi protejați și iubiți a rămas aceeași.
Descoperă mai multe
Povestea nu se termină însă la ultimul atelier din școli, ci continuă în mediul virtual, acolo unde tradiția și inovația își dau mâna. Te invităm să pășești în universul digital al proiectului pe www.vanatoriidemituri.civicaries.ro, locul unde harta interactivă a legendelor locale așteaptă să fie explorată. Aici poți răsfoi gratuit „Jurnalul Miturilor Arieșene” , poți urmări documentarele realizate de tineri și, cel mai important, poți testa chiar tu modulul digital al jocului, descoperind ce spun vechile superstiții despre personalitatea ta, direct de pe telefon sau laptop.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
