Epoca contemporană – perioada interbelică în Câmpia Turzii

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

C E N T E N A R U L  C Â M P I E I  T U R Z I I  – 1925-2025

Dragi cititori, pentru a cunoaște cât mai bine istoria acestei localități dar și a personalităților care au contribuit din plin la dezvoltarea economică, socială și culturală, vom prezenta prin bunăvoința familiei, lucrări scrise de Mircea Nicolae Nemeș și Valer Deac. (A consemnat Lăcătuș Nicușor)

Epoca contemporană – perioada interbelică în Câmpia Turzii

La informaţiile precedente adăugăm, în continuare, pe baza documentelor de arhivă, precum şi în temeiul descripției verbale impregnate cu aduceri aminte, principalele date cu privire la momentele istorice din ultimii optzeci şi opt de ani, adevărată perioadă a progreselor cele mai profunde şi spectaculoasele metamorfoze petrecute în dezvoltarea localității noastre transformată, datorită poziției sale avantajoase, dintr-una tradițional agricolă in centru industrial.

1918-După dispariția de pe harta Europei a Imperiului Austro-Ungar, la 1 Decembrie, locuitorii români ai comunei Ghiriş, animați de o mare înălţare sufletească, participă cu entuziasm la Alba Iulia, la Marea Adunare Națională care consfinţeşte Unirea Transilvaniei pentru totdeauna cu România. În acest fel se desăvârşeşte înfăptuirea României Mari (prin unirea anterioară cu România a Basarabiei şi Bucovinei în urma destrărmării Imperiului Țarist).

– Este de remarcat faptul că, în anii ce vor urma marelui act politic, ca rezultat al transformărilor semnificative petrecute în structura statului, se va crea perspectiva progresului mai rapid al forțelor de producţie ale ţării. În acelaşi timp având loc o ascensiune importantă în celelalte domenii ale vieții: social, politic, cultural, edilitar ş.a.

În contextul acestei conjuncturi prielnice pe plan național, începe o notabilā ascensiune, de modernitate, a înfăţişării şi a vieții economico-sociale a Ghirişului, căruia i se vor aduce mutații importante.

– La 25 Decembrie, primiți cu însufleţire de populaţia românească, intră în Ghiriş şi Sâncrai primii ostaşi ai armatei române, ca urmare a Unirii Transilvaniei cu România.

1919-Este atestat la Ghiriş, ca ființând mai dinainte, în fostul conac al lui Paget, Azilul de copii orfani de război. Prin 1923 acesta va purta denumirea de Orfelinatul de băieți „Mihai Viteazul”; funcţionarea lui va înceta în 1929.

-In septembrie la Ghiris se înființează Scoala elementară de stat cu limba de predare română, ce funcţionează în localul de până atunci al şcolii similare maghiare.

1920-Se petrece o mutatie calitativă în viaţa locuitorilor Ghirişului, prin Inceperea actiunii de introducere în locuinte a gazului metan, folosit atât la încălzit, cât şi pentru iluminat.

-În septembrie are loc un eveniment de mare importanță, cu impact major asupra direcționării evoluției ulterioare a destinului Ghirişului şi Sâncraiului, precum şi a aşezărilor rurale din zona învecinată acestora: încep lucrările de edificare a unicei fabrici de cuie si sârme pe tentoriul Transilvaniei, denumită „Industria Särmei” S.A. Unitate care, consolidată și dezvoltată de-a lungul timpului, se va impune decisiv și definitiv, ea devenind una dintre cele mai importante și renumite firmă din România, cunoscută în întreaga Europa. Ocupând poziția preponderentă pe scena vieții socio-economice a localități, Industria Sârmei” va contribui, încă de la începuturile sale, la dezvoltarea localități, implicându-se cu multă autoritate în domenii esențiale ale vieții publice, materiale şi spirituale, pe care le va patrona și susține material, financiar şi moral. Principalele domenii sociale în care intreprinderea va avea preocupări permanente vor fi cele edilitar-gospodăreşti, medico-sanitare, şcolare, culturale şi sportive.

Aşa s-a ajuns la concluzia că un mare adevăr rezidă în afirmaţia de azi istoria Câmpiei Turzii din Epoca contemporană este asociată, mai presus de orice, cu cea a Industriei Sârmei”, ce ocupă o poziție strategică în prosperitatea economică şi extinderea localității. Fără Industria Särmei ar fi fost imposibilă o atât de rapidă evoluție generală a Câmpiei Turzii.

– Statistică demografică: numărul locuitorilor Ghirişului, cumulat cu cel al Sâncraiului: 2754.

1921-Luna iulie marchează intrarea în funcţiune a primelor capacități de producție ale fabricii „Industria Sårmei” S.A.

–Industria Sarmei” S.A. construieşte locuințele din cele două colonii situate lângă fabrică (colonia U-a muncitorilor şi colonia L – a maiştrilor).

-Este dată în exploatare la Ghiriş Prima Întreprindere Industrialä Agricola de pe Câmpie”, (adică de pe Câmpia Transilvaniei), fabric de maşini agricole si piuă de postav: In 1937 fabrica vaînceta så mai existe.

-Statistică edilitară: în Ghiriş sunt 364 de case, în Sâncrai 119.

1922 -Se clădesc locuințele din colonia funcționarilor (colonia ,,Maria„) aparținând fabricii Industria Sârmei” S.A.

1923-La Ghiriş se pun bazele Clubului Sportiv „Industria Sârmei” care cu timpul, având o activitate tot mai amplă şi mai diversă, cu aderenți în permanență creştere numerică, va deveni o componentă importantă a vieții sociale din localitate. Datorită remarcabilei şi îndelungatei activități desfăşurate îndeosebi în domeniul sportului de performanță, si mai cu seamă în deceniile de după al Doilea Război Mondial, acesta va deveni una dintre cele mai cunoscute grupări sportive din Transilvania, cu faimă şi pe plan național.

-Este pusă în funcțiune, la Ghiriş, o nouă unitate de producție: Fabrica de Postav Meteor”. Deşi se intitulează pompos fabrică, nu depăşeşte nivelul unui atelier, în care se desfăşoară activitatea de dărăcire a lânii şi piua de postav. In 1928 va fi inclusă în Fabrica Smyrna”, atunci înființată.

1925 -În consens cu vrerea locuitorilor din comunele învecinate Ghiriş Arieş şi Ghiriş Sâncrai, se realizează măsura alipirii teritorial-administrative a celor două localități rurale. Hotărârea este oficializată la 25 septembrie, prin Decret regal 2465, noua identitate rezultată având numele de Câmpia Turzii. Totodată în virtutea creşterii importanței localității ca centru industrial care avansează rapid, dar şi pentru faptul că pe lângă acest factor de ordin economic, în plus, era deosebit de activă pe plan cultural şi din punct de vedere sportiv, în paralel cu continua creştere a populaţiei, localitatea Câmpia Turzii a fost ridicată la statutul de centru administrativ teritorial (sediu de plasă) în județul Turda, organism ce cuprindea un teritoriu întins cu 21 de localități rurale. De adăugat că, pe de altă parte, pe fondul schimbarilor administrative survenite, se trece la înfăptuirea primei acțiuni de amploare în realizarea îmbunătățirii înfăţişării comunei, aflată în progresivă dezvoltare edilitară şi cu mare afluență de locuitori, prin luarea măsurii de aliniere şi modernizare a străzilor şi trotuarelor”, necesitate atât de arzătoare, devenită prioritatea numărul unu pe agenda primăriei. În acest fel, lucrările vor fi terminate în vara anului 1928.

– În ajunul Crăciunului, o mare inundație pe toată Valea Arieşului produce însemnate pagube şi stricăciuni în Câmpia Turzii.

1926 -În decembrie se creează Despărțământul Câmpia Turzii al ASTREI, care va deveni, vreme de două decenii, pentru populația de etnie română, un focar de iradiere culturală la Câmpia Turzii şi în satele aflate în împrejurimi. Va fi desființat în toamna anului 1944.

-Se introduce iluminatul stradal cu lampadar (lampă) cu gaz metan. Sunt instalate un număr de 23 de lampadare, desigur total insuficiente, imaginea nocturnă a zonei centrale a comunei rămânând cufundată în semiobscuritate.

1928 -Se pun bazele firmei „Smyrna” – Fabrică de maşini textile (de uz casnic şi industrial) dotată şi cu un atelier de confecționat manual covoare persane”, precum şi cu un darac pentru lănă și piuă de postav. Pe cât de repede apărută fabrica aceasta, tot atât de grabnică va fi şi dispariția ei (1929) printr-un faliment datorat înrăutăţirii climatului economic din preajma anului 1930.

– Este construită clădirea Şcolii primare confesionale reformate (azi aici funcţionează Grădinița de copii Nr. 1).

1928-1930 -S-a clădit, în zona cartierului Sâncrai, noua Biserică Română Unită (greco-catolică), construcție din cărămidă. În decembrie 1948 va fi inclusă în cultul ortodox. Mai târziu, în anii 1971-1972, va fi substantial amplificată.

1929 -Între 4 februarie şi 3 martie, Câmpia Turzii este teatrul unei puternice mişcări sociale. Are loc greva generală de la fabricile Industria Sårmei” S.A. şi „Industria de Lut” S.A.

–Declanşată la nivelul întregii țări, Marea Criză financiară, ce va dura până în anul 1933, afectează cu violenţă unitățile economice şi consecințele ei negative se răsfrâng pe toată această perioadă şi asupra nivelului de trai al populaţiei. Se înregistrează un brusc regres şi la Câmpia Turzii, unde prăbuşirea producției industriale are drept urmare concedierea unei importante părți a personalului.

– Se înființează Stațiunea Experimentală Agricolă, aparținând Institutului de Cercetări Agronomice a României (I.C.A.R.). Vafuncţion până în anul 1958.

– În toamnă, în colonia „Maria” sunt deschise două terenuri noi de tenis de câmp, amenajate de fabrica „Industria Särmei” S.A. Prin 1948, terenurile acestea vor fi desființate.

1930 -29 decembrie. Statistică demografică şi edilitară: Câmpia Turzii are în total 4124 locuitori, structura etnică a populaţiei fiind: 2094 sunt români, 1463 maghiari, 107 germani, 5 ruşi, 1 ceh sau slovac, 14 polonezi, 207 evrei, 227 tigani, alte neamuri 6. Clădirile ajung in număr de 797.

Plasa Câmpia Turzii avea în componență în acel moment 19 localități rurale, şi anume: Boian, Călăraşi, Câmpia Turzii, Ceanu Mare, Cooc (actualmente Pădureni), Gligoreşti, Gura Arieşului, lacobeni, Inoc. Luna, Lunca Mureşului, Luncani, Poiana (actualmente cartier al municipiului Turda), Războieni Cetate (azi localitate suburbană aparținând de oraşul Ocna Mureş), Tritenii de Jos, Tritenii de Sus, Unirea, Urca, Viişoara.

1932 -Este realizată de către Industria Sârmei” S.A. o popicărie (construcție din lemn) în colonia ,,Maria„. Prin anul 1951 va fi demolată.

-Are loc inaugurarea Casei de rugăciuni baptistă (strada Alexandru loan Cuza).

1935 -Ca urmare a grijii purtate de către conducătorii „Industria Sârmei S.A. pentru impulsionarea transformării Câmpiei Turzii într-o adevărată localitate modernă, sunt întreprinse, pe cheltuiala uzinei, lucrări de ,,sistematizare şi înfrumusețare a comunei”. Astfel, an de an, până în 1943 inclusiv, se va acționa pentru curățenia şi repararea cu pietriş şi nisip a străzilor principale şi a trotuarelor, plantarea de arbori pe străzi, stropirea cu apă, în timpul verii, a străzilor mai circulate, realizarea unor clădiri cu destinație publică.

1937 -În comună încep să lumineze primele becuri electrice: ,,Industria Särmei” S.A. introduce iluminatul electric public pe şapte străzi principale, în colonia ,,Maria”, precum şi în celelalte locuinţe ale personalului tehnic-funcționăresc al uzinei.

1937-1938 -Se construieşte Căminul de Ucenici al uzinei „Industria Sârmei” S.A. (clădirea se va transforma apoi în Policlinică a Industria Särmei”, iar în prezent este „Centrul Medical POLIMED”).

1938 -Este inaugurat Stadionul Industria Sârmei”. Faptul va produce o adevărată cotitură în activitatea clubului cu acelaşi nume, baza aceasta sportivă devenind, pe parcursul timpului ce va urma, un veritabil ,,laborator de creaţie” a sumedenie de rezultate deosebite, cum nu se mai văzuseră până atunci la Câmpia Turzii.

1940 -Sunt pavate cu plăci de beton primele trotuare din comună. Lucrarea va continua în anii 1941-1943, fiind executată tot de către Industria Särmei” S.A.

1941 -6 aprilie. Statistică demografică şi edilitară: Câmpia Turzii are 5759 locuitori şi 1056 clădiri.

1941-1945 –În al Doilea Război Mondial, numeroşi locuitori ai Câmpiei Turzii, bărbați trimişi pe front, au căzut la datorie. Mulți au fost răniți sau luaţi prizonieri.

1942-1945 –S–a derulat procesul constructiv al aşezământului Casa Culturală a uzinei Industria Sârmei SA”, eveniment deosebit de valoros pentru desfăşurarea, la nivel superior, a unei bogate şi variate activități cultural artistice la Câmpia Turzii. Acest frumos edificiu-adevărat monument de arhitectură, rămas până acum, prin monumentalitatea impunătoare, cea mai importantă construcție civilă a orasului este ridicat după proiectul arhitectonic elaborat de vestitul arhitect George Cristinel

1943 -A început să se construiască Biserica Ortodoxă (din Piaţa Mihai Viteazul, autorul desenelor planurilor fiind tot arhitectul George Cristinel. Va fi dată în folosință în 1951, finalizarea interiorului având loc mult mai târziu, abia în 1974.

1943-1945 -Este construit Palatul Administrativ al Preturiu (azi sediul Primăriei municipiului)

1944 -În intervalul 5-12 septembrie, Câmpia Turzii se află sub ocupația trupelor ungaro-germane care, la 5 septembrie, în urma unei puternice ofensive în centrul Podişului transilvănean, pe direcția Cluj-Turda, pătrund in localitate. În cursul ocupației, inamicul devastează Stația C.FR. împreună cu magaziile existente, confiscă toate mărfurile aflate în depozitele şi magazinele Cooperativei de consum „Sårma”, iar de la uzina Industria Särmei S.A. confiscă mari cantități de materii prime, produse semifabricate şi finite, precum şi utilaje.

-Între 13 septembrie şi 9 octombrie se petrece unul din cele mai grele și mai tragice evenimente din istoria localității: între unități româno-sovietice şi ungaro-germane se desfăşoară lupte înverşunate în zonă, comuna Câmpia Turzii fiind supusă unui asediu îndelungat aflându-se chiar pe linia întăi a operațiunilor militare; inamicul amplasat pe malul stâng al Arieşului, stăpâneşte cu foc înălțimile din dreptul satului Viişoara. Se înregistrează mulţi morţi şi răniți în rândurile combatanților, dar şi a populaţiei, precum şi afectări şi distrugeri de clădiri în comună. După retragerea inamicului au fost depuse eforturideosebite pentru ca stricăciunile să fie reparate cât mai rapid.

1945 -Este întemeiat Gimnaziul Unic, prima unitate aînvățământului de cultură generală de grad mai înalt la Câmpia Turzii, funcţionând într-o clădire amenajată (fost conac). Va fi desființat în 1948.