La 36 de ani de la Revoluție, Nicolae Ceaușescu este tot mai des invocat cu nostalgie de o parte a românilor

La 36 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, figura lui Nicolae Ceaușescu revine tot mai frecvent în discursul public, iar sondajele și opiniile exprimate în spațiul online arată un fenomen paradoxal: fostul dictator este regretat de un segment tot mai vizibil al populației.
Nostalgia față de perioada comunistă este alimentată, în principal, de dificultățile economice actuale, de creșterea prețurilor, instabilitatea politică și sentimentul de insecuritate socială. Pentru mulți români, comparația nu se face neapărat cu realitatea dură a regimului de dinainte de 1989, ci cu promisiunile tranziției care, în percepția lor, nu s-au materializat pe deplin.

Cei care îl regretă pe Ceaușescu invocă adesea stabilitatea locurilor de muncă, prețurile controlate, accesul la locuințe și sentimentul de ordine socială. În contrapondere, istoricii și martorii direcți ai epocii comuniste atrag atenția asupra represiunii politice, lipsurilor severe, izolării internaționale și încălcării drepturilor fundamentale ale omului.
Fenomenul „nostalgiei comuniste” este mai pregnant în rândul persoanelor care au trăit o parte din viață înainte de 1989, dar începe să apară și în rândul tinerilor, care cunosc acea perioadă doar din relatări, imagini sau mesaje vehiculate în mediul online.

La 36 de ani de la Revoluție, România continuă să fie împărțită între memoria unei dictaturi sângeroase și dezamăgirea față de prezent. Regretul față de Ceaușescu nu reflectă neapărat o dorință de întoarcere la comunism, ci mai degrabă frustrarea unei societăți care încă își caută echilibrul și direcția.
Revoluția din 1989 rămâne un moment definitoriu al istoriei recente, iar modul în care este perceput astăzi arată cât de profund influențează prezentul felul în care românii privesc trecutul.















