Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Psiholog Marcel Nițan:  Cum ne afectează rețelele sociale relațiile din viața reală

O tânără a fost tăiată cu un cutter pe față, sâni și picioare, într-un club din Buzău de către o alta, cu care avusese în trecut schimburi dure de replici pe Facebook. (adevărul.ro)

Într-o lume în care like-urile au devenit dovezi de afecțiune, iar „văzut acum 2 minute” poate aprinde conflicte reale, relațiile noastre din viața offline sunt tot mai influențate de cele online.

Trăim într-o perioadă în care intimitatea, afecțiunea și comunicarea au migrat – măcar parțial – în spațiul virtual. Rețelele sociale nu mai sunt doar platforme de socializare, ci adevărate scene pe care se joacă viețile noastre. Dar ce se întâmplă când relațiile noastre „reale” încep să fie regizate, măsurate și chiar deformate de prezența lor online?

1. Iluzia conexiunii

Avem sute, uneori mii de „prieteni” pe Facebook, zeci de mesaje în inbox și notificări constante. Dar în mijlocul acestui zumzet digital, mulți oameni se simt mai singuri ca niciodată. Relațiile de pe rețelele sociale sunt adesea superficiale, bazate pe aparențe și validate de reacții rapide – nu de conversații reale sau de prezență autentică. Această iluzie de conexiune ne poate face să investim mai puțin în relațiile profunde, de zi cu zi.

2. Comparații toxice

Scrollăm prin viețile altora filtrate perfect, de la vacanțe exotice până la aniversări ca-n filme. În acest peisaj idealizat, e ușor să ne comparăm relația cu cea a altora. „De ce nu postăm și noi poze romantice?” sau „Partenerul meu nu îmi dă niciodată like la poze…” sunt gânduri care pot genera frustrări și conflicte inutile. În realitate, multe dintre aceste postări sunt doar fragmente atent selecționate, nu oglindiri fidele ale vieții intime.

3. Gelozia digitală

Un like „suspect”, un mesaj văzut și ne-răspuns sau o conversație în „privat” cu o persoană necunoscută pot deveni surse de conflict în cuplu. Rețelele sociale pot acționa ca un teren fertil pentru suspiciuni, mai ales când lipsesc încrederea și comunicarea reală. Relațiile solide nu se bazează pe parole partajate, ci pe încredere cultivată offline.

4. Dependența de validare

Pentru unii, aprobarea celorlalți în online devine mai importantă decât părerea partenerului sau prietenilor apropiați. Ne construim imaginea în funcție de reacții, iar relațiile devin o vitrină. Asta poate duce la o formă subtilă de alienare: trăim pentru imagine, nu pentru emoție autentică.

5. Posibilitatea reconectării

Dar nu totul e sumbru. Rețelele sociale au și un potențial real de a consolida relațiile, dacă sunt folosite cu discernământ. Putem menține legătura cu rude aflate departe, ne putem regăsi prieteni vechi sau putem chiar iniția conversații care se transformă în prietenii sau relații autentice în viața reală.

Concluzie:

Rețelele sociale nu sunt bune sau rele în sine. Totul depinde de cum le folosim. Dacă ne lăsăm relațiile dictate de notificări, algoritmi și validare publică, riscăm să pierdem ceea ce contează cu adevărat: contactul uman real, conversația privată și timpul petrecut împreună fără filtre. Într-o lume în care suntem mereu „conectați”, adevărata provocare este să rămânem conectați la cei de lângă noi – nu doar la ecrane.