Psiholog Marcel Nițan: Declarația „magică” de pe Facebook și războiul nevăzut al minții (războiul cognitiv)
În ultimele săptămâni, tot mai mulți utilizatori de Facebook au început să posteze un mesaj standard, de genul:
„Prin prezenta, NU îmi dau acordul ca Meta să folosească fotografiile, informațiile sau datele mele personale…”.
Unii mai adaugă și „în baza articolului 1-1-3 din Codul penal internațional” sau o referință vagă la ONU ori GDPR.
Mesajul pare oficial, e scris cu majuscule și circulă rapid, mai ales în grupuri locale, între rude sau vecini. La prima vedere, pare inofensiv. Doar că… este complet fals. Nu are nicio valoare legală. Nu oprește Meta din a vă folosi datele. Și nu vă „scutește” de abonamentul opțional Facebook/Instagram fără reclame.
Și totuși, acest tip de postare e un exemplu perfect de război cognitiv.
Ce este, de fapt, războiul cognitiv?
Este o formă subtilă de influențare psihologică, în care mintea noastră devine țintă. Nu prin arme sau atacuri cibernetice, ci prin mesaje aparent banale, dar concepute să ne creeze frică, neîncredere, confuzie sau revoltă.
Când vedem astfel de postări distribuite în lanț de persoane cunoscute, apare un efect de „turmă digitală”: dacă o zic toți, o fi ceva adevărat. Emoția preia controlul. Nu mai gândim critic. Apare neîncrederea în platforme, în autorități, în tehnologie. Exact ceea ce își doresc cei care creează sau răspândesc astfel de mesaje.
De multe ori, aceste postări nu pornesc de la glume sau de la naivitate, ci fac parte din teste coordonate, folosite de actori externi (politici, economici sau ideologici) pentru a vedea cât de ușor se răspândesc informațiile false într-o anumită țară sau regiune.
De ce funcționează?
Pentru că aceste mesaje ating un punct sensibil: frica de control, pierderea intimității, lipsa transparenței platformelor. Sunt scrise simplu, cu ton oficial, și induc sentimentul că „dacă nu faci asta acum, vei regreta”. Rețelele sociale amplifică tot ce provoacă emoții – algoritmii nu caută adevărul, ci atenția dumneavoastră.
Cum ne putem proteja?
- Verificați sursa: dacă un mesaj pare oficial, căutați-l pe site-ul real al instituției respective.
- Evitați să distribuiți impulsiv: dacă simțiți frică, furie sau revoltă, luați o pauză înainte de a da share.
- Fiți sceptic cu ce pare „prea simplu”: nu există „declarații” magice care să anuleze condițiile unui contract digital.
- Vorbiți cu cei din jur: ajutați prietenii și familia să înțeleagă cum funcționează manipularea.
- Folosiți unelte de verificare: site-uri ca ro sau snopes.com demontează miturile virale.
În concluzie, războiul cognitiv nu înseamnă doar propagandă sofisticată sau fake news politice. Uneori începe cu o simplă postare copiată și lipită pe Facebook, distribuită „ca să fie”, din grijă sau teamă. Dar fiecare distribuire contează. Fiecare click construiește o realitate – sau o iluzie.
Într-o lume digitală tot mai fragilă, a gândi critic e un act de autoapărare.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
