Share

Tweet

Share

Share

Email

Comments

Reforma agrară din 1921 la Aranyosgyéres (Câmpia Turzii). Mărturii istorice readuse în atenția comunității

Istoria locală a municipiului Câmpia Turzii (fostul Aranyosgyéres) este readusă în prim-plan prin lucrările semnate de Mircea Nicolae Nemeș și Valer Deac, prezentate publicului prin bunăvoința familiei, consemnate de Lăcătuș Nicușor.

Materialele oferă o perspectivă documentată asupra unuia dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României: reforma agrară din 1921.

O reformă care a schimbat structura societății

După Primul Război Mondial și realizarea Marii Uniri, reforma agrară din 1921 a reprezentat un punct de cotitură pentru economia și societatea românească. Scopul principal a fost reducerea inegalităților în distribuirea pământului și calmarea tensiunilor sociale din mediul rural.
La nivel național, au fost expropriate peste 6,3 milioane de hectare, ceea ce a dus la dispariția marilor proprietăți funciare dominante. Dacă înainte de reformă marile moșii dețineau aproape jumătate din terenul arabil al țării (47,5%), după aplicarea legii acestea au fost reduse la aproximativ 10%, în timp ce mica proprietate țărănească a crescut semnificativ.

Aplicarea reformei în zona Turda–Arieș

În Transilvania, inclusiv în zona Turda–Arieș, procesul a început chiar înainte de adoptarea oficială a legii din 1921. Primele măsuri au fost luate încă din 1919, când Consiliul Dirigent a dispus arendarea obligatorie a marilor moșii și împărțirea terenurilor către țărani.
Lucrările efective de împroprietărire au început la 1 ianuarie 1922, iar în județul Turda-Arieș acestea au fost finalizate în mare parte până în anul 1924, după realizarea operațiunilor cadastrale și administrative necesare.
Situația terenurilor la Ghiriș (Câmpia Turzii)

Documentele istorice arată că, în anul 1920, în Ghiriș existau trei mari proprietari:
-Betegh Miklós
-Statul român (moștenitor al unor foste proprietăți austro-ungare)
-Parohia Reformată
Din aceste moșii au fost expropriate suprafețe importante de teren:
-Din proprietatea lui Betegh: 153 hectare
-Din proprietatea statului: 47 hectare
-Din proprietatea parohiei: 33 hectare
Și alți mici proprietari au fost afectați, însă cu suprafețe reduse.

Reforma la Sâncrai – exproprieri masive
Situația a fost similară și în localitatea Sâncrai, unde trei mari proprietari dominau terenurile:
-familia Betegh
-Bethlen Bálint
-Ilyes Olga
În acest caz, exproprierile au fost și mai consistente:
Din moșia Betegh: 392 hectare
Din moșia Bethlen: 22 hectare
Din moșia Ilyes: 32 hectare

Un proces dificil și de durată

Deși reforma agrară a avut efecte pozitive majore, ea nu s-a desfășurat rapid sau fără probleme. Împroprietărirea efectivă a țăranilor a durat ani de zile, fiind necesare:
înființarea comisiilor agricole locale și județene
realizarea măsurătorilor cadastrale
soluționarea numeroaselor contestații venite din partea foștilor proprietari
În ciuda dificultăților, reforma agrară din 1921 a reprezentat un moment definitoriu pentru dezvoltarea satului românesc și pentru transformarea structurii sociale.
Istoria locală, parte din identitatea comunității
Prin readucerea în atenție a acestor documente, comunitatea din Câmpia Turzii are ocazia să redescopere un capitol esențial din trecutul său. Contribuțiile lui Mircea Nicolae Nemeș și Valer Deac oferă nu doar date istorice, ci și o mai bună înțelegere a evoluției economice și sociale a zonei.
Astfel de inițiative subliniază importanța păstrării și valorificării memoriei locale, ca fundament al identității unei comunități.