Prima zi a noului an este una încărcată de simboluri, credințe și obiceiuri transmise din generație în generație. Pentru români, 1 ianuarie nu înseamnă doar începutul unui nou calendar, ci și momentul în care se pun „bazele” norocului, sănătății și prosperității pentru întregul an.
Sorcova – urarea care aduce viață și sănătate
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este Sorcova, practicat mai ales de copii. Cu sorcove colorate, aceștia merg din casă în casă și urează sănătate, putere și împliniri. Tradiția spune că cine este sorcovit în prima zi din an va avea parte de un an bun și plin de energie.
Plugușorul și urările de belșug
În multe zone din țară, Plugușorul se păstrează și în prima zi a anului. Versurile sale simbolizează belșugul, rodnicia pământului și sporul în gospodărie, fiind o dorință colectivă pentru un an bogat și liniștit.

Ce e bine să faci pe 1 ianuarie
Potrivit tradiției populare:
Este bine să fii voios și împăcat, pentru ca anul să fie la fel
Se spune că e bine să ai bani în buzunar, ca să nu duci lipsă
Prima persoană care îți trece pragul ar trebui să fie un bărbat, semn de noroc
Se evită certurile și vorbele grele
Ce este bine să eviți
În multe regiuni se crede că nu este bine:
Să arunci gunoiul din casă
Să împrumuți bani
Să muncești din greu

Toate aceste interdicții au rol simbolic, fiind menite să „nu alunge” norocul din casă.
Un început cu sens
Indiferent dacă sunt respectate cu strictețe sau doar din respect pentru tradiție, obiceiurile din prima zi a anului rămân un mod prin care românii își exprimă speranța într-un viitor mai bun.
Prima zi din an este, până la urmă, despre gânduri bune, oameni dragi și încredere. Așa cum începe anul, așa se spune că va fi și restul lui.















