USR Turda: Turda, dincolo de cifre: Realitatea de la firul ierbii – 47 de străzi cu mari probleme de infrastructură
Administrația unui oraș nu se măsoară doar în proiecte pe hârtie, ci în siguranța și confortul fiecărui cetățean care iese pe poartă. Din păcate, pentru mulți dintre vecinii noștri, drumul spre serviciu, școală sau spre casă a devenit o probă de rezistență și un risc pentru siguranța lor și a mașinilor.
Am centralizat sesizările voastre și tabloul este unul îngrijorător. Turda pare împărțită între străzi „asfaltate” care se surpă la scurt timp după recepție și zone întregi unde civilizația asfaltului nu a ajuns niciodată.
Probleme critice care necesită atenție imediată:Lucrări de mântuială: este inacceptabil ca pe străzi precum Potaissa (intersecție cu Traian) să apară gropi imense la doar o lună după asfaltare, sau ca pe strada Viilor, o rută turistică esențială, carosabilul și trotuarele să fie veritabile capcane după lucrările de utilități.Străzi uitate în trecut: locuitorii de pe Nicolae Titulescu așteaptă asfaltul de peste 30 de ani. Pe Intrarea Păpădiei, oamenii au ajuns să cumpere singuri piatră pentru a-și face drumul practicabil. Aceștia sunt plătitori de taxe care primesc în schimb noroi și praf.
Zonele de „macadam” și noroi: străzi precum Coastei, Ștefan Furtună, Ion Sion, Timotei Cipariu sau Punții arată astăzi ca după un asediu. Nu este vorba doar de estetică, ci de faptul că, în secolul XXI, sunt zone în Turda unde nu poți ieși din casă fără cizme de cauciuc.Pericol public: pe strada Cheii (zona podului), asfaltul s-a lăsat periculos, iar în Turda Nouă (Spiru Haret, Ogorului, Rândunicii), lipsa trotuarelor și a bordurilor pune în pericol viața pietonilor.
De la Lotus și Macilor, care ne amintesc de anii ’80, până la Dragalina, unde gropile „păzesc” trecerile de pietoni, lista străzilor cu probleme este, din păcate, mult mai lungă decât cea a străzilor corect întreținute, sau până la strada Frăgăriște, unde, de la Asper la Uscator, sunt „valuri” și gropi produse de camioanele de mare tonaj care transportă sare.
Respectul pentru cetățean începe de la poarta casei sale. Nu cerem imposibilul, ci normalitatea: lucrări de calitate, durabile și o planificare echitabilă care să nu ignore nicio zonă a orașului. Turda nu se termină la bulevardul central.
Vom continua să monitorizăm aceste zone și să cerem socoteală celor responsabili. Orașul aparține oamenilor, nu doar schițelor din birouri.1. Zonele cu „Asfalt de formă” (Degradare rapidă după lucrări)
Intersecția Traian cu Potaissa: groapă imensă apărută la doar o lună după asfaltare.
Strada Viilor: distrusă după lucrările de apă/canal; trotuare periculoase pentru copii și vârstnici.
Constructorilor: gropi apărute lângă pista de biciclete (zona centralei termice Micro II).
Strada Cheii (nr. 60): asfalt lăsat (cca. 2mp) în zona podului.
2. Străzile „Uitate” (Neasfaltate sau fără intervenții de zeci de ani)
Nicolae Titulescu: Neasfaltată de 35 de ani.
Albinei, Văii, Petrilaca, Petru Maior, Ștefan Furtună, Ogorului, Timotei Cipariu, Spiru Haret: zero asfalt.
Intrarea Păpădiei: locuitorii plătesc din buzunar piatra pentru drum.
Nicolae Russu (Poiana): o stradă scurtă, dar complet ignorată.
3. „Zone de Război” (Noroi, șanțuri și acces imposibil)
Coastei: noroi și apă, imposibil de parcurs pe jos.
Lucreția Mureșianu (Sirenei): șanțuri în pământ și stâlpi de lemn înclinați.
Zona Turda Nouă: Spiru Haret, Ogorului și Ștefan Furtună, Rândunicii, sunt descrise ca fiind un dezastru total.
Punții: stare critică, comparată cu un peisaj post-război.
4. Zone cu Trafic Intens/Intersecții Critice
Dragalina: gropi periculoase chiar la trecerea de pietoni de lângă Poliție.
Barițiu: gropi mari la intersecția cu C-tin Brâncoveanu.
Panait Cerna, Ion Sion, Salinelor: degradare generalizată.
Brebeneilor: străzile adiacente sunt „vai mama lor”.
Frăgăriște: unde, de la Aspen la Uscător, sunt valuri și gropi produse de camioanele de mare tonaj care transportă sare.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
