În orice manual serios de economie se spune clar: în vremuri de criză nu mărești taxele. Este o regulă de bază, ignorată cu obstinație de actualul guvern. Economia României se bazează în proporție de peste 70% pe consumul intern. Dacă lovești în puterea de cumpărare a cetățenilor, distrugi exact pilonul care mai ține în picioare această țară. Este o greșeală fundamentală, economică și socială.
Măsurile fiscale anunțate recent sunt o combinație de austeritate mascată și complicitate politică. Se taie din sporurile angajaților obișnuiți, se îngheață salarii, se măresc TVA-uri. Toate acestea sub pretextul „disciplinei bugetare”. Dar realitatea e alta: Guvernul lovește exact acolo unde nu trebuie. În munca legală, în clasa de mijloc, în cei care muncesc și nu protestează. În cei care susțin sistemul cu taxele lor.
În schimb, băncile sunt ocolite. Marile companii din energie și retail nu sunt atinse. Rețelele de baroni locali își păstrează privilegiile. Sporurile nesimțite ale șefilor de consilii județene, primari și directori puși politic nu se ating. Se elimină stimulentele pentru funcționarii care aduc fonduri europene, dar se păstrează beneficiile celor care controlează bugetele locale.
Această așa-zisă reformă nu doar că este injustă, este sinucigașă din punct de vedere economic. O economie ca a României, bazată pe consum intern, nu poate rezista dacă lovești brutal în puterea de cumpărare a populației. Dacă scad salariile, crește TVA-ul și cresc taxele, oamenii cumpără mai puțin. Dacă oamenii cumpără mai puțin, companiile produc mai puțin, bugetul încasează mai puțin, iar economia intră în recesiune. Este un cerc vicios în care România a mai fost – și pe care acum îl repetăm cu inconștiență.
Dacă guvernul ar fi cu adevărat responsabil, ar merge exact în direcția opusă: ar reduce impozitarea muncii pentru veniturile mici și medii. Ar scădea TVA-ul la alimentele de bază, la energie, la medicamente. Ar introduce o taxă de solidaritate pentru marile companii care au făcut profituri uriașe în pandemie și în criză. Ar tăia sporurile de lux din administrație și ar elimina sinecurile politice. Ar proteja consumul intern, nu l-ar sabota.
O reformă fiscală nu este o ocazie de a pedepsi tăcuții. Este un test de responsabilitate. Și mai ales un test de curaj. România are nevoie de o reformă fiscală dreaptă, nu de un experiment economic pe spinarea celor care muncesc legal și plătesc tot.
Nu poți salva economia punând biruri pe cei care deja țin în spate statul. Adevărata reformă înseamnă să îi taxezi pe cei care au cel mai mult, nu pe cei care au doar speranța că statul îi va respecta.
P.s. România, înainte de toate!
Recommended for you
1 Comment
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
