Un tânăr îndrăzneț, curajos și inteligent. Să ajungi în postura de director al Companiei de Apă Arieș și să conduci această companie încercând să îți mulțumești toți clienții, este ceva inedit.
Este dovada clară, că tinerii din zilele noastre au un viitor. Tinerii care sunt dornici să muncească, să exceleze și să se autodepășească.
Bogdan Bobic: ”Bună ziua. Vă salut și eu ascultătorii și pe cei care vă urmăresc emisiunile, respectiv citesc ziarul. Vreau să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta activitatea Companiei de Apa Arieș și stagiul în care ne aflăm cu proiectele pe care le avem în desfășurare.”
1. Adrian Soporan: Cine sunteți, domnule Bogdan Bobic?
Bogdan Bobic: Sunt Ionuț Bogdan Bobic, deși nu prea folosesc numele acesta de „Ionuț”.
Ce să zic, ca să încep din copilărie, sunt orădean, nu sunt născut nici în Turda, nici în Câmpia Turzii, nici în zona din jur.
Am venit în Turda prin 2013, înainte am locuit în București și mai înainte în localitatea natală Oradea. Am absolvit Colegiu Național Emanuil Godju din Oradea, apoi Facultatea de Drept și Masterat în Contabilitate și Auditul Afacerilor. Alte cursuri și certificări, dar nu cred ca are rost să vă plictisesc cu ele, dar, în principiu, puteți găsi CV-ul online. Chiar vreau să vă precizez aspectul acesta, că activitatea Companiei de Apă și implicit a conducerii, este cât se poate de transparentă pentru că suntem o entitate publică și cred că e normal ca tot ceea ce facem să fie disponibil pentru clienții noștri și nu numai. Deci, o societate publică sau o primărie, trebuie să fie maxim de transparente. Eu mă mândresc că avem un site frumos, aerisit care conține marea majoritate a informațiilor pe care le-ați putea dori despre noi și activitatea noastră. Ca să revin și să continuăm, cred că am, deși sunt tânăr, peste 11-12 ani de muncă. Practic am început să muncesc din jurul vârstei de 18 ani, din diferite considerente.
Am lucrat multe și mărunte, nu îmi e rușine cu asta și dacă stau bine să mă gândesc am fost și șofer pe o dubă, am făcut asamblare de calculatoare, instalare soft, am lucrat în cabinet de avocatură, apoi o perioada mai îndelungată, pe piața de capital care a fost o pasiune pentru mine și încă mai este dar nu prea am timp, dar mă ajută pentru că rămân conectat la ce se întâmplă în lumea financiară, atât la noi cât și worldwide. Întotdeauna piața din România are un delay(întârziere) față de restul lumii și dacă urmărești lucrurile poți să fi cu 5 minute mai bine informat și să ști ce urmează pentru că trendurile globale până la urmă o să aibă efectul și în România.
După activitatea pe piața capital am lucrat la niște proiecte POSDRU în București, acele proiecte de resurse umane.
La Compania de Apă Arieș, lucrez din anul 2013, de când am venit in Turda. Probabil știe toată lumea că sunt ginerele primarului din Turda, Cristian Matei. E un aspect care pe mine mă onorează și sunt mândru cu chestia asta, nu îmi e rușine și nu am de ce sa mă ascund. Uneori sunt stigmatizat pentru treaba asta, însă asta e viața. Eu am încercat din primul moment în care am ajuns aici să fac eforturi suplimentare. Domnul Matei era directorul CAA și având acest stigmat, a trebuit să demonstrez că sunt capabil și că nu sunt adus exclusiv pe nepotism.
Dar să știi că din momentul în care am ajuns aici a fost și o mare responsabilitate la Unitate de Implementare a Proiectelor. În momentul respectiv era încă în implementare, în partea de final, primul proiect care a fost în arealul nostru de deservire. Aici aș face o precizare, să știți că cel mai greu lucru la un proiect, nu este începutul, ci felul cum este terminat. La final au fost o grămadă de contracte care erau nefinalizate, trebuia să facem recepțiile finale. Am un exemplu, stația de epurare Câmpia Turzii, care era la momentul când am preluat eu contractul, dacă nu mă înșel, la 98,2 % stadiu de implementare. Mi-a luat 2 ani de zile, în fiecare vineri ședință de lucru în stația de epurare. Constructorul era greu de înțeles, ca să zicem așa. Era greu să finalizeze niște lucrări, care erau minore.
Dacă am face o verificare a analizelor a ce se deversează în stație acum și ce se deversa înainte, e o diferență enormă. A fost un chin, dar până la urmă am reușit să încheiem proiectul foarte bine, ba mai mult am reușit să recuperăm partea însemnată din corecțiile financiare care deja erau pe proiect. Am reușit să finalizăm acel proiect și am sesizat o oportunitate pentru că proiectul inițial, inclusiv al nostru, avea o anumită valoare, undeva în jurul la 82 milioane de euro, la finalizare au rămas doar 53 cu o diferență de curs dar și pe sub licitări, știți că la primul proiect a fost o problemă majoră, s-a sub licitat.
Făcându-se acele economii, am sesizat o oportunitate de a accesa noi fonduri care erau însă condiționate de obligația de a finaliza și a deconta sumele până la finalul perioadei de eligibilitate.
Am reușit să scriem o cerere de finanțare și cred că am fost al doilea sau al treilea operator care a semnat contract de finanțare pe economii. Am reușit să le și finalizăm în totalitate. A fost groaznic. Țin minte că în 31.12.2015 noi mergeam cu OP-urile la trezorerie, stăteam cu colegii până noaptea. A fost dificil, dar am reușit să implementăm proiectul, ținând cont de faptul că după data de 31.12, suma nu mai era eligibilă și trebuia să punem bani din buzunarul nostru, ceea ce era foarte dificil.
Am reușit să schimbăm parcul de contoare. Sincer, e cel mai modern parc de contoare pe care îl are vreun operator în țară. Dacă raportăm procentual, noi avem 80% din contoarele cu citire la distanță, ceea ce nu mai are nimeni. Numeric, sunt unii care au mai multe pentru că sunt mai mari ca noi. Ca și operator, noi suntem un operator mic, al 5- lea cel mai mic operator din cei 43.
Am reușit să luam utilaje, să reabilităm, deci a fost o investiție foarte bună.
Ulterior am început să pregătim proiectul acesta major. O iau așa încet, în sensul în care, pregătind respectivul proiect, lucru care poate sa vi-l confirme toți primarii din ADI, am luat-o frumos la pas, eu cu consultantul, cu câte un alt coleg, fiecare pe specialitatea lui, pe coclauri. Am mers în fiecare localitate, în fiecare sat. Odată am vrut să avem discuții clare cu domnii primari, că până la urmă fiecare municipalitate este proprietarul bunurilor pe care noi le administram și partea pozitivă a fost ca făcând acest lucru, implicit am străbătut toate stațiile, de la prima stație de pompare până la ultima.
Am reușit să cunosc marea majoritate a colegilor din Compania de Apă Arieș și nu e ușor, pentru că sunt mulți. Ne întâlnim la chefuri, dar e altfel când te duci unde muncește fiecare, unde poți să vezi unde sunt probleme. De exemplu condițiile de muncă sunt improprii și trebuie să intervii acolo. Chiar aș fi curios dacă știe careva dintre colegii mei, vreun loc unde noi operăm sau avem vreo stație și nu am ajuns, să-mi spună. Chiar mă gândesc la faptul că am fost să văd ariile de deservire. Avem noroc că suntem în 15 localități, dacă eram pe 2 județe era mai greu.
Așa am început pas cu pas să construim un nou proiect, și construind noul proiect, am ajuns să cunosc toată activitatea Companiei de Apă. Am avut de la cine să învăț. Nu e ușor, sunt colegi foarte buni, foarte pricepuți, în fiecare sector. Pot să spun că sunt prieten cu mulți, deci avem o relație cât mai deschisă.
2.A.S: Câteva detalii despre Compania de Apă Arieș?
B.B: Compania de Apă a luat ființă și a devenit un operator regional, pentru că România, fiind obligată de intrarea în U.E. s-a pus o condiție ca să poți accesa acești bani. Condiționalitatea a fost înființarea acestor operatori regionali. S-a înființat și în regiunea noastră Compania de Apă Arieș pentru că era singura soluție să accesăm aceste fonduri.
Practic noi suntem deținuți în integralitate de primăriile care sunt acționare la noi. Sunt 9 primării acționare, 15 funcționare în momentul de fata în ADI. ADI-ul s-a extins în 2017 cu două noi comune, care pe noi ne bucură. Doar cele două comune nu sunt prinse în proiectul major, pentru că au venit prea târziu pentru a le prinde în proiect. Practic, în proiect vor exista investiții în Turda și Câmpia Turzii, care sunt localitățile cele mai mari pe care le deservim și în fiecare comună. Încercăm prin acest proiect să aducem apă la toți cetățenii din arealul nostru, care apropo, mi se pare cel mai mare beneficiu care îl facem prin proiectul acesta. Plimbându-mă prin toate localitățile din arealul nostru de deservire, îmi amintesc de comuna Ploscoș. unde pur și simplu te ingrozeai când auzeai ca acei oameni nu au apă din cauză că se afla pe un masiv de sare. O situație grea întâlnim și la Petrești, la Tureni, doamna Mănăilă, se chinuie să găsească o sursă de apă și face investiții. La Aiton ducem apă cu cisterna, la Ciurila situația e cum e, la Luncani ducem apă cu cisterna. Sunt multe,multe probleme și practic, prin proiect, cel puțin problema apei, se va rezolva în totalitate cu aducțiunile și sursele pe care le reabilităm.
3. A.S: Unde furnizează Compania de Apă, apă?
B.B: Momentan operăm în Turda, Câmpia Turzii, Mihai Viteazu, Viișoara, Săndulești, Luna, Aiton, Călărași, etc. Urmează să preluăm și Ciurila și Tureni.
Numai să știți că unii primari abia așteaptă să semnăm procesul verbal, să ne dea nouă, să nu mai fie problema dânșilor. E normal să se întâmple așa pentru că de aceea au fost înființați acești operatori regionali.
4.A.S: Cam ce ar presupune pasul 2 pentru Compania de Apă Arieș?
B.B: Presupune multă muncă în primul rând, multe bătăi de cap, știți că vorbeam înainte cu voi, că practic toate demersurile au fost începute acum 5 ani, am ajuns să avem contractul de finanțare pentru contractul care presupune pregătirea acestei aplicații și acum, după 5 ani, ajungem la liman să începem lucrările.
Pentru noi presupune multe lucrări care o sa ne facă sistemul perfect.
Practic în zonele urbane vom asigura integral canalizarea pentru că sunt încă zone, de exemplu mă uit la Turda, în cartierul Primăverii, unde este o problemă canalizarea și prin acest proiect se va rezolva integral. Apoi vom reabilita toate rețelele sau marea majoritate a rețelelor de apă respectiv canal, pentru că pe primul proiect au rămas destul de multe pe dinafară și cu ocazia asta sunt și multe pierderi de apă și multe probleme care câteodată deranjează. Dacă stau să mă gândesc cele mai multe avarii, le avem în Câmpia Turzii. Îmi și crește tensiunea când aud că sunt avarii… O avarie presupune pierdere de apă, o săpătură, refacere a sistemului rutier, deranj și cred că, odată cu realizarea proiectului o să evităm aceste probleme. Apoi prin investițiile în surse de apă ne asigurăm practic sustenabilitatea serviciului indiferent de situație.
Beneficiul major și de care eu mă bucur cel mai mult e că realizăm conductele de aducțiune care vor duce apa până în Ploscoș, respectiv Triteni. Un lucru inedit ca să zic așa și care mă bucură foarte mult la proiectul nostru este că avem un contract de lucrări mic, care privește stația de epurare unde vom construi o stație de compost.
Stația asta de compost, în general este o problemă majoră. De exemplu, ce faci cu nămolul? Noi avem contract cu un agricultor, avem toate autorizațiile de la OSPA, totul e ok.
Dar lucrurile aici sunt destul de stricte și atent monitorizate, să se facă analize în mod corect, nu putem să ne jucăm. Am fost să vedem diverse soluții și marea majoritate mi-au spus să facem incinerator. Incineratorul poluează, consumă gaz, curent și așa mai departe și nu mi se pare o soluție ok.
Am văzut în Austria, e un model foarte interesant de economie circulară. Ce presupune această stație de compost? Practic vrem să colectăm toate deșeurile verzi din Turda, Câmpia Turzii și localitățile din jur care vor să ni le și dea, dar având în vedere că pentru unii e un cost ca le ducă la groapa de gunoi, dar rămâne de vazut. Amestecăm acest deșeu verde cu nămolul, se fermentează, este un proces tehnologic și la urmă ai compost, compost care poate fi pământ de flori, pe care vrem să-l întoarcem în comunitățile noastre în zone unde este necesar, unde se plantează copaci, se pun flori. Practic reușim ca dintr-un deșeu, să creem ceva care să aducă plus valoare comunității. E un circuit închis care e friendly cu mediul, e un proiect de suflet pentru mine și cred că ar trebui să gândim așa în mai multe domenii.
De exemplu, tot așa în Austria mi se părea foarte interesant faptul că ei colectează selectiv, deșeurile verzi. De exemplu coji de banane, mâncare și așa mai departe, le strângeau în fiecare dimineața și făceau compost pe care îl foloseau ca și îngrășământ, scăzând în acest mod volumul de gunoi și prin acest fel folosești îngrașământ natural, nu folosești chimicale.
Multă muncă presupune acest proiect, o echipă de implementare a proiectului de 15 oameni în care nu vor fi doar ei implicați, deoarece în momentul când vor începe lucrările apar și problemele. Vă dați seama și colegii din producție, respectiv suport producție, trebuie să fie tot timpul acolo. Vom încerca să creăm, cât mai puțin disconfort, sper să fie posibil și îmi cer scuze de pe acum, pentru că știu ce înseamnă să încurci traficul, să se dea apă cu discontinuitate, dar vă asigur că investițiile acestea sunt foarte benefice pe termen lung, inclusiv pentru cetățenii din Turda și din Câmpia Turzii. Pentru că știți cum e, cei care nu au apă, vor apă cu orice preț, noi care avem ni se pare ceva banal. Am încercat în sensul acesta, să lucrăm foarte mult utilizând tehnologii fără săpătură. Pe partea de canalizare o să folosim tehnologia Relining, care presupune o groapă de lansare și-apoi restul reabilitezi fără să mai distrugi strada și așa mai departe. E un pic mai greu, dar și mai scump, dar în schimb disconfortul ar trebui să fie mai mic.
5.A.S: Ce presupune pasul 2 pentru localitățile unde se va implementa acest proiect? O să fie șantier?
B.B: Nu se poate fără, da, e clar că așa va fi.
La început o să fie un deranj, dar care speram să fie cât mai mic. Dar cu siguranță cu multe beneficii pentru că în primul rând, nu știu dacă ați văzut, a fost acum un an și ceva o problemă la Dej, au fost 2 zile fără apă. Anul acesta a văzut toata lumea la televizor, pe la Bacău cum oamenii au stat fără apă și le duceau cu cisternele apă la spital și așa mai departe. Deci pot să apară probleme care sunt chiar grave cu conductele principale. La fel, calitatea apei, totul crește în momentul în care toate țevile sunt noi, pentru că în timp sunt depuneri. Noi facem inclusiv anul acesta, un contract cu o firmă specializată prin care am curățat toate aducțiunile, toate bazinele. Sunt activități care se fac anual și noi încercăm să facem tot mai profesionist.
Sunt 199 de străzi care vor fi afectate, în Turda și aproximativ 75 în Câmpia Turzii ceea ce, din câte știu, în Turda sunt un total de 300 de străzi, deci intervenim pe mai mult de jumătate.
Dar repet, beneficiile sunt și acestea majore. E greu și pentru dânșii (primarii), trebuie să corelăm lucrările, trebuie făcut un plan de coordonare pentru că mai sunt din câte știu și știu bine pe proiectul de mobilitate urbană, lucrări. Turda are lucrări cu un contract care deja e semnat, 22 de străzi care vor fi reabilitate și ideea este că trebuie să intervenim noi inainte, asta presupune colaborare cu primarii. Probabil cu noi nu vor avea probleme municipalitățile, vom fi cât se poate de deschiși, sper să fie la fel și alți rețeliști (gaz,curent,etc.), că degeaba nu sparge Compania de Apă dacă sparge Eon sau Electrica. Ideea e să facem un lucru o dată și bine. Dar trecând peste asta cred că cel mai mare beneficiu și cea mai mare bucurie o să fie pentru UAT de la rural, unde nu există în momentul ăsta apă sau este insuficientă. Odată cu acest proiect problema asta nu ar trebui să mai existe, decât în momente excepționale. Și anul acesta am dus apă cu cisterna în Aiton, am dus apă în Luna, în Gliorești. Nu a fost deloc o activitate rentabilă, dar încercăm să oferim clienților noștri servicii cât se poate de calitative.
6. A.S: Care este colaborarea cu primăriile localităților unde dumneavoastră furnizați?
B.B: Pot să spun că foarte bună, ne întâlnim destul de des, mai avem ședințe de A.D.I. cu participare de sută la sută și domnii primari sunt deschiși. Ne-am înțeles și am avut deschidere totală. Problema este că sunt multe suprapuneri, iar Clujul e un pic mai complicat ca județ. Noi ne trezim să lucrăm mai corect decât toți, dar împreună cu arhitectul șef al județului și cu domnii primari încet încet găsim soluții astfel încât lucrurile să meargă înainte și pot să spun că în general , orice problemă am avut, a fost deschidere totală. V-am spus, la fel îi tratăm și noi și eu personal le-am spus chestia asta. Consider că la fel de important e domnul primar Truță, îl dau pe dânsul exemplu că e cea mai mică localitate la Ploscoș, dar și Cristian Matei care este la Turda. Pentru mine toți sunt egali. Același lucru pot să spun că e valabil și din partea dânșilor și am încercat în toate situațiile să colaborăm și cred că am și reușit. Cel puțin în relația cu domnii primari nu au fost probleme.
7. A.S: Când o să înceapă lucrările?
B.B: Cu ajutorul lui Dumnezeu, luna asta. Deci avem un calendar și o să vă pun la dispoziție și un PPT în care sunt date niște termene. Ca idee, cei de la ANAP vin și te supraveghează la procedurile de achiziție și felul cum se desfașoară. M-am întâlnit cu dânșii în parcare, pentru că nu fac parte din comisie, nu am voie, dar m-am întâlnit cu dânșii în curte și unul dintre ei, a lăudat activitate noastră. Achizițiile le facem detaliate.
Pe partea de Turda Nouă am avut 10 ofertanți și au rămas 2, asta pe considerentul că am încercat să fim cât se poate de metodiști, să îi verificăm. Toate lucrurile acestea durează, responsabilitatea e foarte mare pentru că în momentul în care atribui contractul și te trezești iarăși cu constructori care au prețul mic, dar nu au oameni, e groaznic. De aceea încercăm să avem firme de construcții puternice și capabile, însă e greu în ziua de azi, e foarte greu mai ales că piața muncii e dificilă.
Sper că anul acesta, luna asta chiar să începem lucrarea atât în Turda cât și în Câmpia Turzii, repet cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru că doar așa se poate. Sunt finalizate 2 proceduri de achiziție, mă rog, suntem la ultimele clarificări pentru ofertantul care e pe primul loc, sunt niște proceduri de ordin tehnic, un raport al procedurii care trebuie semnat de reprezentanții de la ANAP de la București. Vă dau un exemplu, acest raport al procedurii la contractul de supervizare că acela e finalizat și semnat
l-am și luat primul, ne-am apucat primul de acela pentru că e important să avem cine să ne facă dirigenția și să o facă bine și serios, iar raportul procedurii avea 1200 de pagini. Dar e ok, pentru că totul e scris, detaliat astfel încât în eventualitatea unui control să știi ce ai făcut, pentru că nu mai ți minte la un control peste 5 ani, ce am verificat la oferta x sau y.
Sper undeva în jurul datei de 15 octombrie, 20 octombrie, să reușim să semnăm primele două contracte de lucrări, le dăm ordinul de începere și apoi depinde cum se mobilizează constructorii. Trebuie să facem ședințe cu domnii primari și cu aparatul tehnic al primăriei ca să stabilim o ordine în funcție de prioritățile fiecăruia. Acesta este un lucru care l-am stabilit cu domnii primari și cred că dânșii trebuie să stabilească ordinea priorităților, și atâta timp cât nu e absurdă, o să reușim să facem lucrurile cu cap.
8.A.S: Ceva planuri de viitor?
B.B: Planuri de viitor sunt constant și în continuu. Îmi vine acum în minte, că am discutat mai înainte, de problema cu resursa umană, cu angajații. Ne propunem împreună cu Inspectoratul Școlar și cu Colegiile Tehnice și chiar am început demersul în acest sens, anul acesta nu s-a mai putut pentru că ne-am apucat târziu, dar de anul viitor o să încercăm să facem niște clase specializate unde Compania de Apă, în măsura în care poate, să sprijine financiar sau să ofere o pregătire plătită.
Sperăm să reușim să ne pregătim viitorii angajați, pentru că din păcate mulți dintre angajații noștri se mai pensionează, cei care pleacă sunt de obicei cei mai buni, cu experiențe. Acum din spate vin destul de puțini oameni, nu s-a mai pus accentul pe meseriile acestea tehnice și atunci trebuie să găsim o soluție în direcția aceasta.
Oarecum legat de același subiect, ne propunem ca în cursul anul viitor și peste 2 ani, cele două dintre centralele termice din Câmpia Turzii să fie reabilitate. CT10 respectiv CT3 intră în reabilitare astfel încât colegii mei de acolo să aibă condiții de muncă mai bune. În acest sens am pregătit proiectul, am finalizat proiectarea pentru ambele stații, știm cam cât ne costă, inclusiv saptămâna trecută s-au probat planul urbanistic zonal pentru CT10, iar anul viitor aș vrea să începem lucrările. Unele sunt desemnate colegilor de la producție, care sunt instalatorii noștrii și așa mai departe, apoi cealaltă investiție e pentru personalul Tesa și pentru clienți pentru că practic, acolo va fi interfața cu publicul și cred că trebuie să fie la standarde europene. Cred că în Turda am reușit acest lucru și urmează cu siguranță Câmpia Turzii în funcție de cum ne permite bugetul.
De asemenea, sunt în curs de finalizare pentru platforma online MyCAA.
Pentru noi este ceva nou și benefic pentru clienții noștri, pentru că oamenii pot să își vadă online istoricul, facturile, să poată plăti pe site. Încercăm constant și în continuu să îmbunătățim relația cu clienții și să fim cât mai ok față de dânșii.
Anul trecut am încheiat cu un spor negativ, de 15 persoane și anul acesta, până acum, avem minus 10 persoane ca și angajați. Îmi propun în continuare să mergem în direcția asta si cei care rămânem în schimb trebuie să fim mai bine plătiți, în sensul în care sunt mulți colegi care chiar de luna viitoare nu vor mai fi pe salariul minim pe economie. Investim în cursuri de pregătire profesională, acum vă zic la fel în premieră, mă gândesc să încercăm o variantă care e desuzitată la multinaționale, acele abonamente de sănătate, asigurări de sănătate pentru angajați. Toate lucrurile astea trebuie făcute, astfel colegii mei să vină cu drag la muncă și să poată să aibă o activitate cât se poate de prolifică.
Deci eu prefer să fim mai puțini și mai buni și mai bine plătiți. Dar nicidecum nu e un scop în sine și nu s-a întâmplat să facem disponibilizări sau chestii de genul ăsta. Încercăm cumva natural. Doar că vezi că ți se pensionează un om bun, te chinui să găsești pe cineva în locul lui.
Facem tot ce se poate în sensul ăsta, mai cumpărăm niște vitanje mai mici, încă un utilaj, încă una alta, adică în mod continuu încercăm să ne îmbunătățim parcul auto.
În 2013 când am venit aici erau vreo 12-14 autoturisme Dacia, în stare deplorabilă, acum avem 25 de mașini, avem 3 buldoexcavatoare gsb 3gx, avem 2 Mecalac care se învârt la 360 grade, pe șenile, avem un parc foarte bine dezvoltat. Trei vitanje care costă un milion de euro.
Un alt plan de viitor e să reușim să plătim, poate chiar anticipat, creditele pe care le avem, pentru că anual plătim 2,8 milioane RON pentru cele 2 credite care au fost aferente proiectului de investiție. Mulțumesc lui Dumnezeu, proiectul acesta nu avem nevoiede credit, avem 100% finanțare din Uniunea Europeană, deci nu trebuie să finanțăm noi. Toate aceste lucruri pun presiune pentru că, gândiți-vă să plătești 2,8 milioane la o cifră de afacere de aproximativ 28 milioane, e 10% din cifra ta de afaceri care sunt banii negativi, sunt bani care îți ies din firmă și se duc exclusiv la credit.
9.A.S: Cum ți s-a schimbat viața de când ești aici director?
B.B: Uite apropo de chestia asta, era mai mișto să fiu Project Manager la unitatea de implementare a proiectelor. Acolo te ocupi punctual de un proiect, mult mai mare, dar la fel, obligat, vrând nevrând lucrezi într-un mediu mega profesionalizat pentru că nu ai cum să te complici. Cu banii europeni e destul de complicat și nu merge decât pe o anumită linie și e o activitate parcă mai frumoasă dacă mă întrebi. Acum asta e. Cu bune, cu rele până la urmă trebuie să evoluăm în cariera noastră profesională. Știi ce cred că e cel mai greu? Că e greu să ajung acasă, să mă detașez, să mă joc cu copii. Ajung acasă nervos, după îmi pare rău, că mi se acumulează stres, nervi și toate astea. Asta e, ești în horă, joci, dacă nu vrei să joci pleci acasă. Oricum e o activitate frumoasă și cred că atâta timp cât sunt provocări e ok.
10. A.S: Care este mesajul pentru clienții CAA?
B.B: E cel mai greu moment, nu? Mi-e greu să transmit un mesaj simplu și concis. În primul rând vreau să vă asigur de faptul că atât eu cât și colegii mei facem absolut toate demersurile posibile, astfel încât să vă oferim un serviciu atât de o calitate ireproșabilă, cât și continuitate și fără niciun fel de probleme. La fel, indiferent de ce povești se lansează în spațiul public, uneori pe criterii politice, să știți că noi ne concentrăm astfel încât să reducem toate costurile încât să optimizăm lucrurile astfel încât în măsura în care se poate să aveti și niște servicii la prețuri corecte, nicidecum denaturate de diverse activități. Vă promit că vom încerca ca toate lucrările de pe proiect să se facă la un standard calitativ înalt. Față de primul proiect am ales, zic eu, pe sprânceană ce tipuri de țevi punem, ce stație de pompare astfel încât să nu mai apară probleme și disfuncționalități și situații în care populația este deranjată.
Prin toate demersurile, inclusiv MyCAA, vrem să ne arătăm deschiderea pentru dumneavoastră. Oricând ușa mea e deschisă, am un program de audiențe dar nu țin neapărat să fie strict programul de audiențe. Oricând, în măsura în care pot, vă ascult și încerc să vă ajut și să vă creem un mediu de viață mai bun, că până la urmă apa înseamnă o viață mai bună pentru fiecare dintre noi. Eu vă mulțumesc și vă doresc numai bine!
Recommended for you
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
