Psiholog Marcel Nițan: De la neputință la acțiune: Protejarea echilibrului psihic în fața „zgomotului” administrativ

Climatul public actual, caracterizat prin polarizare, mesaje contradictorii și incertitudine la nivelul instituțiilor statului, generează un fenomen cunoscut sub numele de stres civic. Pentru cetățeanul obișnuit, expunerea constantă la eșecuri administrative sau conflicte politice poate conduce la o stare de „neajutorare învățată” — convingerea că efortul individual este inutil în fața unui sistem disfuncțional.
Strategiile de protecție psihologică în acest context vizează următoarele direcții:
- Prevenirea „oboselii de compasiune” și a hipervigilenței
Consumul excesiv de dezbateri politice sau știri despre blocaje administrative menține sistemul nervos într-o stare de iritabilitate cronică. Se recomandă o „dietă mediatică” riguroasă: selectarea unei singure surse de informare obiective și limitarea timpului de expunere pentru a evita suprasaturarea cognitivă.

- Recalibrarea cercului de influență
Din punct de vedere psihologic, stresul este invers proporțional cu sentimentul de control. Deși politicile macroeconomice sau deciziile guvernamentale nu sunt sub control individual, acțiunile la nivel micro (familie, vecinătate, proiecte locale) oferă un sentiment de competență și utilitate care contracarează apatia.

- Evitarea polarizării emoționale
Discursul public actual tinde să împartă realitatea în categorii care se exclud reciproc (alb/negru, noi/ei). Acest mod de gândire simplificat crește nivelul de agresivitate și scade toleranța la frustrare. Menținerea unei perspective nuanțate și recunoașterea complexității problemelor sociale ajută la reglarea reacțiilor emoționale disproporționate.
- Reconectarea la valorile comunitare
Izolarea alimentează percepția că problemele sistemice sunt insurmontabile. Apartenența la grupuri locale de interes sau implicarea în activități comunitare concrete (voluntariat, inițiative civice de cartier) transformă frustrarea pasivă în acțiune constructivă, stimulând secreția de oxitocină și reducând sentimentul de alienare.
Concluzie: Sănătatea mintală în perioade de instabilitate politică depinde de capacitatea individului de a trasa o graniță clară între „zgomotul” de la nivel înalt și calitatea vieții cotidiene. Păstrarea atenției asupra valorilor personale și a relațiilor imediate reprezintă cea mai eficientă formă de reziliență civică.
















