Psiholog Marcel Nițan: Navigarea în contextul războiului hibrid și al dezinformării. Igiena informațională și reziliența cognitivă: Protejarea psihicului împotriva distorsiunilor mediatice
Expunerea la campanii de dezinformare și la știri de tip „alarmist” în contextul tensiunilor geopolitice actuale generează un fenomen de stres informațional cronic. Acesta se manifestă prin hipervigilență, dificultăți de concentrare și un sentiment difuz de insecuritate. Într-un mediu digital saturat de „război hibrid”, creierul uman întâmpină dificultăți în a distinge amenințările reale de cele fabricate pentru a genera panică.
Pentru menținerea integrității psihologice, sunt recomandate următoarele măsuri de protecție:
- Recunoașterea „mecanismului de amorsare” a fricii
Știrile false sunt concepute pentru a declanșa un răspuns emoțional intens și imediat (frică, furie, indignare). Din punct de vedere neuropsihologic, odată ce amigdala (centrul emoțiilor) este activată, cortexul prefrontal (responsabil pentru gândirea logică) este parțial inhibat. Recomandarea este amânarea reacției: nu acționați și nu distribuiți informații într-o stare de agitație emoțională.
- Combaterea oboselii decizionale prin limitarea surselor
Încercarea de a verifica manual fiecare informație contradictorie conduce la epuizare cognitivă. Se recomandă selectarea unui număr restrâns de surse de informare verificate (agenții de presă consacrate, comunicate oficiale) și ignorarea platformelor care utilizează titluri de tip „clickbait” sau limbaj apocaliptic.
- Tehnici de ancorare în realitatea imediată (Grounding)
Dezinformarea funcționează prin proiectarea unor scenarii viitoare catastrofale. Antidotul psihologic este revenirea la realitatea fizică, palpabilă. Exercițiile de ancorare — concentrarea asupra mediului înconjurător prin cele cinci simțuri — ajută la întreruperea buclei de gândire anxioasă și la reducerea nivelului de cortizol.
- Cultivarea scepticismului sănătos față de algoritmi
Este necesară înțelegerea faptului că rețelele sociale tind să livreze conținut care confirmă temerile deja existente (efectul de „ecou”). Conștientizarea acestui mecanism permite individului să se distanțeze de fluxul informațional și să recupereze o perspectivă obiectivă asupra realității înconjurătoare.
Concluzie: Reziliența în fața dezinformării nu presupune izolarea totală de informație, ci dezvoltarea unui filtru critic. O minte informată, dar calmă, este mult mai greu de manipulat decât una aflată într-o stare de alertă permanentă. Protejarea spațiului mental este o formă esențială de autoaparare în mediul contemporan.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
