12 NOIEMBRIE 1918 – Ziua în care soarta Transilvaniei era în cumpănă! Turda-Arieș, în centrul evenimentelor care au pregătit Marea Unire
În urmă cu 108 ani, pe 12 noiembrie 1918, Transilvania trăia unul dintre cele mai importante și tensionate momente ale istoriei sale. Era ziua în care expira ultimatumul transmis guvernului maghiar de către Consiliul Național Român Central, prin care românii cereau preluarea puterii administrative asupra teritoriilor în care locuiau. Printre acestea se afla și comitatul Turda-Arieș, din care făceau parte Turda și localitățile din zona actualei Câmpia Turzii.
12 noiembrie 1918, ora 18:00 – Un termen-limită care putea schimba istoria!
Europa se afla la sfârșitul Primului Război Mondial. Imperiul Austro-Ungar se destrăma, iar popoarele aflate timp de generații sub administrația acestuia își revendicau dreptul de a-și decide singure viitorul.
În acest context, Consiliul Național Român Central, cu sediul la Arad, a decis să acționeze ferm.
În zilele de 9–10 noiembrie 1918, reprezentanții românilor au formulat și transmis autorităților maghiare o notă ultimativă, redactată de Vasile Goldiș, prin care solicitau predarea puterii de guvernare asupra teritoriilor locuite de români.
Termenul-limită stabilit pentru răspuns era 12 noiembrie 1918, ora 18:00.
Era o solicitare fără precedent în acel context politic, care demonstra că românii transilvăneni nu mai acceptau continuarea vechii administrații și revendicau dreptul la autodeterminare.
TURDA-ARIEȘ, printre teritoriile revendicate de români!
Un aspect deosebit de important pentru istoria locală este faptul că Turda-Arieș figura explicit printre comitatele pentru care Consiliul Național Român Central solicita transferul autorității administrative.
Alături de Turda-Arieș se aflau comitate precum Cluj, Alba Inferioară, Sibiu, Hunedoara, Mureș-Turda și Bihor.
Astfel, viitorul locuitorilor din Turda, din satele de pe Valea Arieșului și din așezările care formează astăzi municipiul Câmpia Turzii era direct legat de deciziile istorice luate în acele zile.
Nu era vorba doar despre o schimbare de administrație, ci despre posibilitatea ca românii din Transilvania să-și decidă propriul destin.
La Turda, românii începuseră deja organizarea propriilor structuri de conducere
Evenimentele nu se desfășurau doar în marile centre politice ale Transilvaniei.
Încă din prima săptămână a lunii noiembrie 1918, la Turda fusese constituit Consiliul Național Român al comitatului, avându-i în frunte pe Alexandru Rațiu și I. Boieriu.
Ulterior, au fost organizate consilii naționale la nivelul plaselor și comunelor, structuri care și-au asumat atribuții politice și administrative în contextul prăbușirii vechii autorități.
Aceste acțiuni demonstrează că românii din zona Turzii nu au fost simpli spectatori ai istoriei, ci au participat activ la organizarea politică și administrativă care a precedat Marea Unire.
Negocierile de la Arad și refuzul unei simple autonomii
Expirarea ultimatumului din 12 noiembrie a fost urmată de negocieri între reprezentanții românilor și cei ai guvernului maghiar.
În perioada 13–15 noiembrie 1918, la Arad, delegația maghiară condusă de Oszkár Jászi a încercat să obțină menținerea Transilvaniei în cadrul Ungariei, cu o formă de autonomie administrativă românească.
Reprezentanții Consiliului Național Român Central au respins această soluție, susținând dreptul românilor la deplină independență politică.
Tratativele nu au dus la un acord, iar conducătorii mișcării naționale române au continuat pregătirile pentru convocarea unei mari adunări reprezentative.
Aceasta avea să aibă loc la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, unde s-a votat Unirea Transilvaniei cu România.
108 ani mai târziu, o pagină de istorie care nu trebuie uitată!
Astăzi, la 108 ani de la acele evenimente, merită să ne amintim că Marea Unire nu a fost rezultatul unei singure zile și nici opera unui singur oraș.
Ea a fost pregătită prin curajul și eforturile unor generații întregi de români, prin implicarea liderilor politici, a preoților, învățătorilor, intelectualilor și a comunităților locale.
Turda și împrejurimile sale au făcut parte din acest proces istoric.
12 noiembrie 1918 rămâne o dată simbolică: ziua în care expira ultimatumul prin care românii cereau să-și preia propriul destin în mâini.
Iar printre teritoriile pentru care se ducea această luptă politică se afla și Turda-Arieș.
Pentru locuitorii de astăzi ai Turzii, Câmpiei Turzii și Văii Arieșului, aceste evenimente reprezintă o parte importantă a identității și patrimoniului istoric local.
Pentru că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 este și povestea oamenilor de pe aceste meleaguri. O poveste despre curaj, demnitate, speranță și dorința de a trăi într-o Românie unită!
Documentare: Historia – „Aradul, sediul Consiliului Național Român Central în 1918”; AGERPRES – documentare privind Marea Unire; Primăria Municipiului Turda – istoricul localității.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
