Afirmam, într-un articol anterior, că timpul este o problemă importantă pentru majoritatea dintre noi și că ne gândim mereu cum să îl economisim, cum îl consumăm, cum îl irosim. Și mereu constatămcă timpul nu ne ajunge niciodată.
Există o mulțime de cursuri în care suntem învățați să ne gestionăm timpul (time management). Cei care le-au parcurs au constatat că, deși au învățat o mulțime de metode și tehnici, ulterior au folosit foarte puține. Spre deosebire de opinia comună, cercetările au dovedit că antrenamentul în managementul timpului are un efect foarte mic asupra utilizării eficiente a timpului și a performanței noastre.
Tindem să revenim la modurile noastre obișnuite de a organiza timpul în câteva săptămâni de la participarea la un astfel de curs.Și acesta este un aspect interesant, în condițiile în care indivizii sau firmele interesate de creșterea eficienței angajaților alocă resurse importante pentru participarea la aceste cursuri. Lipsa succesului (sau succesele minore) se datorează, în principiu, concentrării spre comportamente, mai curând, decât spre psihologia timpului.
Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că nu trebuie să devenim prea entuziasmați de tehnicile de gestionare a timpului, cum ar fi agendele, listele cu ce avem de făcut, programele de organizare pe calculator, tablete, telefoane sau agende creion-hârtie. Nici cele mai recente sau mai „eficiente” astfel de instrumente nu reușesc să ne creeze un sentiment că ne folosim eficient timpul. Tirania listei cu ce avem de avem de făcut, cu activitățile care trebuie bifate, ne poate încurca mai mult decât ne ajută. Organizarea și stabilirea priorităților sunt importante, dar acestea trebuie să fie adaptate la energia și la nevoile noastre și să fie percepute mai curând ca alegeri personale decât ca impuneri din partea mediului exterior.
Noile principii de gestionare eficientă a timpului
Cercetările recente au identificat câteva moduri în care ne putem folosi mai eficient timpul, cât de mult suntem mulțumiți de felul în care îl folosim și cât de mult apreciem că deținem controlul asupra acestuia, astfel:
- Folosirea eficientă a timpului.Ca în orice aspect al vieții contează motivația: modul în care apreciem cât de bine folosim timpul depinde de măsura în care suntem motivați suntem să ne angajăm în anumite activități. Contează cât de mult percepem că o activitate ne place și o percepem ca fiind utilă. Este vorba de congruență între obiectivele de viață și activitățile desfășurate.
- Principiul echilibrului. Acest principiu se referă la echilibrul între activitățile obligatorii și ce cele alese în mod liber. O utilizare echilibrată a timpului nu înseamnă o alocare egală a timpului pentru muncă și timp liber; nici măcar nu înseamnă neapărat să îți aloci mai mult timp liber. Simțul echilibrului este subiectiv și variază foarte mult între oameni. Pentru o persoană poate fi suficient să aloce o oră pe săptămână hobby-ului preferat, în timp ce pentru altă persoană, o oră pe zi nu este suficientă.
- Principiul responsabilității și realizării înseamnă adoptarea unei atitudini proactive mai degrabă decât reactivă în raport cu timpul și prevenirea de a se simți suprastresat (ceea ce poate fi atins prin prioritizarea și luarea de alegeri). Se referă și la a avea un sentiment de realizare. Când oamenii vorbesc despre timp, vorbesc despre realizare – finalizare, respectarea termenelor limită și simțirea progresului. Poate fi dificil să ai un sentiment de realizare în fiecare zi, mai ales când lucrezi la un proiect pe termen lung. Pentru a compensa, este important să finalizăm ceva în fiecare zi – poate fi ceva foarte simplu, cum ar fi aranjarea unui birou sau ajutarea copilului să-și termine temele.
Această listă de principii nu este neapărat completă, dar este ceea ce s-a dovedit eficient în abordarea actuală în managementul timpului.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
