<
Interviu

Portret de dascăl. Lucia Ioana Sucală: “Copiii ne dau adevărate lecții de viață”

Rubrica portret de dascăl își continuă activitatea chiar dacă există stare de urgență și pandemie. Este important să sprijinim și să promovăm oameni care se implică în societate. Dascălii sunt cei care își dau silința ca școală să continue, grădinițele să își urmeze cursul firesc și cei care sunt acasă să fie bine puși la punct cu materia. În această ediție, dorim să o prezentăm pe Lucia Ioana Sucală, o tânără educatoare din Cluj Napoca. Pasiune mai mare ca educarea celor mici nu există și totuși, Lucia este și o solistă de muzică populară de succes din zona noastră. Practic, face 2 lucruri ( educatoare și solistă) extrem de bine… polivalentă!

Ne spune că fiecare copil este diferit, unic și special în felul său, dar toți ne amintesc zilnic că avem nevoie de atât de puțin pentru a fi mulțumiți și fericiți. Dacă este să ne aducem aminte, din copilărie, care a fost cel mai drag cadru didactic? Cu siguranță educatoare. De ce? Pentru că, un educator descoperă abilitățile fiecărui copil. Un educator poate sugera părinților unde copilul poate face performanță, încă de la o vârstă fragedă. Ei bine, cam asta face și Lucia, clădește viitoriioameni responsabili ai societății, sugerează părinților valențele copilului și recomandă mult timp petrecut în familie.

Multe alte lucruri interesante, în rândurile de mai jos.

Adrian Soporan: Câteva date biografice despre dumneavoastră…

Mă numesc Lucia Ioana Sucală, am absolvit Facultatea de Psihologie și Științele Educației în cadrul Universității “Babeș-Bolyai” și sunt o fire veselă și energică, dar și organizată, calități care mi-au fost de mare folos și în cei 14 ani de când îmbrățișez meserie de educatoare la Grădinița cu P.P. „Degețica” din Cluj-Napoca unde împreună cu „ursuleții mei iubiți” facem ca fiecare zi să conteze!

Rep.: Ce v-a determinat să alegeți meseria de dascăl?

Lucia Sucală: Nu știu dacă și meseria m-a ales pe mine, dar a fost dragoste la prima vedere, din prima zi de grădiniță! Ceea ce știu cu siguranță este că mă bucur să mă număr printre cei norocoși să practice meseria care le place! În copilărie, când eram întrebată ce mi-aș dori să devin când voi fi mare răspundeam cu toată convingerea „învățătoare”; le-am admirat enorm pe doamna mea educatoare, iar mai apoi pe doamna mea învățătoare. Le mulțumesc că într-o anumită măsură au contribuit la formarea omului care sunt astăzi! Dăruirea cu care își desfășurau activitatea zi de zi m-a determinat să îmi doresc să devin dascăl și să dăruiesc copiilor ceea ce am primit și eu la rându-mi în anii de școală pe langă cunoștințele transmise – iubire și empatie. Și știu sigur că nu m-aș vedea făcând altceva!

Rep.: Ce vă face să nu renunțați la această meserie?

Lucia Sucală: Copiii! Iubirea pură și necondiționată pe care mi-o oferă în fiecare zi! Zâmbetele lor sincere care fac ca fiecare zi să fie o zi bună, chiar dacă uneori, la încheierea activității simți că ți s-au terminat „bateriile” încercând să dai tot ce ai mai bun pentru ei! Fiecare copil este diferit, unic și special în felul său, dar toți ne amintesc zilnic că avem nevoie de atât de puțin pentru a fi mulțumiți și fericiți! Ne dau adevărate lecții de viață! Îmi plac provocările și cu fiecare nouă generație care intră în grădiniță descopăr și am parte de noi provocări! Grădinița este pentru mine ca a două casă, datorită celor care sunt în jurul meu: copii, colegele și doamna director,  un om și un profesionist desăvârșit de la care am avut multe de învățat și încă învăț!

Rep.: Cât de importantă credeți că este această meserie pentru societate?

Lucia Sucală: Unii dintre cei care află că sunt educatoare îmi spun că doar nu e mare lucru să mă joc câteva ore la grădiniță cu copiii. Ei bine, pentru a mă juca acele câteva ore în fiecare zi, actul educațional continuă și acasă în sensul în care sunt necesare multe alte ore de proiectare și pregătire a activităților, a materialelor folosite zilnic. E nevoie de planificări atent și riguros întocmite, revizuite periodic, de absolvirea unor cursuri de specializare pentru a ne actualiza cu ultimele schimbări produse în sistemul educațional și exemplele pot continua. Și toate acestea le facem  punând la dispoziție o parte din timpul nostru liber. Responsabilitatea noastră, a dascălilor este cu atât mai mare cu cât copiii de azi reprezintă viitorul societății de mâine. Iar la grădiniță nu lucrăm cu obiecte, ci cu suflete. E de datoria noastră să le ajutăm și să le învățăm să „înflorească”, să progreseze mâine fiind mai buni decât au fost azi sau ieri! Și umani, iubitori cu ei înșiși, cât și cu cei din jurul lor!

Mă bucur să constat că de la o generație la alta tot mai mulți părinți apreciază răbdarea și dăruirea cu care practic această meserie.

Rep.: Despre copiii din ziua de azi. Cum rezonați cu ei?

Lucia Sucală: În opinia mea, copiii de azi se aseamănă cu copiii de ieri – se bucură de lucruri mărunte, plâng, se joacă, au emoții pe care învață să le gestioneze etc. Diferă doar ritmul alert în care s-a dezvoltat societatea zilelor noastre și modul în care suntem nevoiți să ne raportăm și să facem față cerințelor acesteia. Iar primul cuvânt care mi-a venit în minte auzind această întrebare este „provocare”. Copiii din ziua de azi au la dispoziție o multitudine de surse și resurse pentru a se informa și a se dezvolta armonios. Și noi, dascălii, trebuie să ținem pasul cu ei, adică să fim „pe o minte cu ei”, să îi facem să ne simtă aproape de ei devenind partenerii lor în joc și joacă. Copiii zilelor noastre au nevoie de atenție, au nevoie să fie ascultați, să îi facem simtă că sunt importanți, valoroși pe un anumit segment, și pe lângă conținutul transmis, o simplă încurajare, o mângăiere, un zâmbet, o vorbă bună fac minuni! Întotdeauna am succes când folosesc limbajul de iubire ale copiilor!

Rep.: Cât de implicați și atenți sunt copiii?

Lucia Sucală: Copiii cu care lucrez eu și cei de o vârstă cu aceștia au o permanentă nevoie de interacțiune, de dinamică. Astfel e ușor de cele mai multe ori să le captez atenția și să îi motivez să participe activ în cadrul activităților lansând provocări adecvate particularităților specifice vârstei lor și îmbinând secvențe statice și de mișcare, utilizarea unor metode activ-participative în cadrul aceleiași activități. Încântarea și plăcerea de a descoperi lucruri noi în fiecare zi se citește pe chipurile lor, dar și prin mesaje verbale pe care mi le comunică fără ezitare și cu mult entuziasm: „Am reusit!”, „Uite, am făcut bine?”. Implicarea lor în ceea ce privește temele abordate la grădiniță continuă și acasă, alături de părinți.

Rep.: Care este cea mai mare satisfacție a dumneavoastră în calitate de dascăl?

Lucia Sucală: Cineva spunea că unii copiii sunt precum roabele, trebuie împinși, alții sunt precum baloanele, ușor de vătămat dacă nu le mânuiești cu grijă, alții sunt precum pisicile, mulțumiți când sunt mângâiați. Ei bine, cea mai mare satisfacție a mea e reușita copiilor, a fiecăruia în parte și a întregii grupe! Sunt mândră să constat că la finele celor 3 ani de grădiniță am putut să pun în valoare toți copiii din grupă sprijinindu-i  să își dezvolte aptitudinile.

O satisfacție imensă am simțit acum câțiva ani când, la începerea anului școlar, am întâlnit, printre colegele nou venite în grădiniță, un chip familiar. Era al unei frumoase tinere care mi-a mărturisit că în urmă cu câțiva ani buni a fost elevă într-o clasă unde eu desfășuram practica pedagogică, i-a plăcut modul în care mi-am organizat activitatea și și-a dorit să devină, la rândul ei, educatoare. Ce mi-aș mai putea dori? Nu te-aștepți să fii recunoscută după ani și ani, iar acest sentiment este inegalabil pentru un dascăl.

Rep.: Care credeți că sunt cele mai importante aspecte ale educației și ce vă face să credeți asta?

Lucia Sucală: Indiferent de ciclul la care predăm fiecare dintre noi, dascălii, finalitatea educațională este aceeași și anume formarea unui caracter integru, armonios și dezvoltarea unor competențe care să asigure fiecărui copil, viitor adult participarea activă la viața socială și nu numai. Prin educație contribuim la conturarea personalității copiilor, îi învățăm să pună în practică în viața de zi cu zi informațiile, cunoștințele dobândite din toate domeniile. Un om educat este un om greu de manipulat. Dăm viață expresiei „cei 7 ani de acasă”.

Rep.: Care credeți că este rolul unui profesor în dezvoltarea unui copil?

Lucia Sucală: Pentru copii fiecare dascăl este la un moment dat un exemplu posibil de urmat! Așadar, trebuie să avem grijă ce modele oferim copiilor întrucât aceștia își deschid ochii, dar mai ales inima și copiază vorbele și gesturile noastre. Având în vedere numărul de ore petrecut în fiecare zi la grădiniță unii dintre „ursuleții” mei mă strigă uneori, din greșeală, „Mami!”. Zic eu că ar fi de dorit să fim precum „Domnul Trandafir”, să dezvăluim copiilor din tainele vieții, iubirii de sine și a aproapelui, respectului și prieteniei, alături de tainele cunoașterii.

 

Rep.: Dacă ar fi în puterea d-voastră ce ați schimba în sistemul de învățământ? De ce?

Lucia Sucală: Copiii sunt beneficiarii sistemului de învățământ. Mi-aș dori ca munca noastră să devină mai eficientă. Ca mai în toate domeniile, e de înțeles că activitatea noastră trebuie justificată, însă cu fiecare schimbare, în loc să se simplifice proceduri, simt că lucrurile se complică fiind necesar să ne justificăm activitatea mult prea în detaliu în mod inutil. Ca să nu mai pomenesc de multitudinea de rapoarte și hârtii ce trebuie completate, uneori fără rost din punctul meu de vedere, ca să dea bine! Nu aceasta este finalitatea educațională. Accentul trebuie pus cu precădere pe munca la grupă, pe lângă cunoștințele transmise e absolut necesar să contribuim la dezvoltarea socio-emoțională a acestor generații de copii. E nevoie de mentori pentru a sprijini cadrele didactice debutante; constat că în ultimii ani a crescut numărul cadrelor didactice necalificate. Suntem nevoiți să facem prea multe acte de caritate…

Rep.: Ce sfat ați da tinerilor care ar dori să ajung dascăli?

Lucia Sucală: Fiecare meserie are avantajele și dezavantajele sale, însă sunt de părere că cei care doriți să îmbrățișațiaceastă meserie de dascăl trebuie să alegeți cu inima. Copiii își pun sufletul în brațele voastre, nu-i faceți să simtă că și-ar putea pierde nădejdea și încrederea în voi! Au nevoie ca cineva să le arate calea spre cunoaștere și mai au nevoie de iubire, multă iubire și atenție, iar voi, așa cum am mai spus, sunteți modelele lor! Faceți-i să simtă că a meritat votul lor de încredere!

Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© Ziarul 21 Turda | Materialele de pe acest site pot fi preluate doar cu acordul scris al reprezentanţilor publicaţiei Ziarul 21.

  SUS