Interviu

Video. Interviu cu Florin Lung, promoterul satului Borzești

„Veșnicia s-a născut la sat”. Așa spunea marele Lucian Blaga. În urmă cu trei luni, am fost contactat pe facebook de Florin Lung, un tânăr ambițios. După ce am schimbat câteva idei cu el, mi-am dat seama că Florin nu este din marea masă a tinerilor. Nu stă pe Facebook, criticând, nu stă degeaba. Dimpotrivă muncește, nu vrea nimic pe gratis, luptă pentru a-și câștiga și susține punctul de vedere. Își dorește nespus de mult promovarea unui colt de rai, satul Borzești. Un sătuc care ne aduce aminte de tradiția românească autentică. Case din cârpici, arhitectură veche, ulițele copilăriei.
Vă vom prezenta, în cele de mai jos, detalii despre acest sat minunat, satul Borzești, pe care cu toată încrederea vă recomandăm să îl vizitați

1. A.S.: Povestește-ne despre satul Borzești!

Florin Lung:  Bună ziua și bine ați venit în satul Borzești, un adevărat colț de rai, cu tradiții și o istorie bogată. Ne aflăm la intrarea în satul pe care fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, prof. Alexandru Borza îl descria ca „un sat românesc, curat sufletește, păstrător al comorilor străbune de grai, port și obiceiuri, de care m-am alipit cu drag”. Satul Borzești aparține de comuna Iara. Acesta este atestat încă din anul 1351. Pe vremuri satul era amplasat pe locul numit „Dealul Ciungilor”, iar această denumire vine din momentul în care, invazia tătară a năvălit peste acest loc, drept pedeapsă pentru nesupunere, tătarii le tăiau mâinile și picioarele sătenilor. Localnicii, nestatornici din fire, au ales să se retragă câțiva km, formând așezarea actuală. Vechea denumire a satului în maghiară era Berkes ( dumbravă mică)



A.S.: Care sunt punctele forte ale satului Borzești?

F.L.: În primul rând, este localitatea originară a familiei botanistului  prof. Alexandru Borza. Conservarea în mare parte a arhitecturii caselor tradiționale, cadrul natural ce oferă numeroase posibilități de dezvoltare a turismului, biserica din centrul satului care este un monument istoric, fiind înscrisă în patrimoniul național și bineînțeles, ospitalitatea localnicilor.

A.S.: Ce însemnătate are satul Borzești?

F.L.: Satul Borzești, după cum spuneam, este atestat din anul 1351, vechea denumire este Berkes, iar în anul 1922 și-a schimbat numele în Borzești, în cinstea familiei profesorului Alexandru Borza, care este întemeietorul Grădinii Botanice din Cluj- Napoca. Satul Borzești avea 150 de case și la fiecare casă viețuiau câte cinci-șase persoane, și era un sat destul de prosper. Avea o lăptarie, o moară de apă, casă  parohială, magazin alimentar. La ultimul recensămînt, satul Borzești avea 51 de locuitori. Acesta denotă procesul de depopulare descendentă, având o populație îmbătrânită și devenind un sat de vacanță pe perioada anotimpului cald.


A.S.: Ce înseamnă pentru tine acest loc?

F.L.: Cred cu tărie că veșnicia mea s-a născut aici, fie că mă aflam pe târnațul casei, fie că mă aflam la gura sobei, sau pe ulița prăfuită din fața casei. Este satul copilăriei mele, aici mi-am petrecut fiecare vacanță de vară, la casa bunicilor mei. Am început să mă implic în anul 2016 în vederea  activităților și a promovării satului Borzești, pentru a-l readuce la viață și pentru a atrage cât mai mulți turiști în zonă. Casa unde ne aflăm a fost construită în anul 1906 fiind printre cele mai vechi case din acest sat.


A.S.: Care este rolul autorițăților locale privind sprijinirea acestui sat?

F.L: Din păcate autoritățile locale au sprijinit foarte puțin acest sat și practic a fost uitat de autorități și nu i s-a dat prea multă importanță deși este un sat care a dat multe personalități României, de-a lungul anilor.
Aici i-aș enumera pe prof. Alexandru Borza, Horațiu Borza care este președintele scriitorilor francezi de origine română. Ne confruntăm cu mari probleme de infrastructură rutieră. Trei km. din satul vecin, Petreștii de Sus și până în satul Borzești este într-o stare jalnică, lipsa rigolelor pentru scurgerea apei pluviale este o altă problemă, starea deplorabilă în care se află școala satului. Lipsa unui magazin alimentar( din cauza infrastructuri furnizorii nu vin până aici). Magazinul alimentar este o dubă, care vine o dată pe săptămână pentru a aduce alimente. În schimb, am găsit o deschidere fantastică din partea celor de la Gradina Botanică din Cluj-Napoca, care au în plan introducerea satului într-un circuit turistic.


A.S.: Ce este această clădire?

F.L.: Aceasta este fostă  școală a satului, așa arată. Este într-o situație critică, oricând este un pericol pentru cei care se apropie de ea. Stă să cadă pe noi din lipsa interesului autorităților. Această școală a fost construită de către localnici, la inițiativa fostului  învățător al satului, domnul Simioneti, prin anul 1940. Ultimul an în care a funcționat această școală a fost anul 1978. În acel moment erau doar 7 elevi, iar ultimul învățător al școlii a fost Moldovan Emil ( consilier local Turda). De atunci școala a fost neîngrijită, nu i-a mai păsat nimănui de această școală și a ajuns să arăte în așa hal. Cladirea fostei școli prezintă un real pericol pentru localnici. Dacă cineva  se apropie, cladirea poate cădea în orice moment. Din păcate școala nu se mai poate salva, sunt căzute și zidurile din spate. Singura soluție a fost să obținem o autorizație de demolare de la Inspectoratul  Școlar Județean. Momentan sunt 4 elevi care merg la școală în satul vecin, la 7 km de Borzești. La început erau transportați cu o căruță la școală, ulterior unul dintre localnici și-a pus mașina în joc pentru a-i transporta pe elevi. Imaginea acestei școli reprezintă imaginea întregului sistem de învățământ din România. Din păcate așa a ajuns învățământul în țara noastră, să fie batjocorit, cu o grămadă de dascăli de excepție care sunt neglijați. Din păcate se promovează amatorismul și prostia. Ne dorim să construim un cămin cultural unde să se poată desfășura diferite activități. Odată la patru ani, când se votează, casa unui localnic devine secție de vot, iar polițistul comunei, devine „paznic” și rămâne peste noapte în casa cetățeanului. Calea de acces încetinește procesul de dezvoltare al satului din punct de vedere turistic. Biserica din satul Borzești este monument istoric și datează din anul 1285 și poartă hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril. Este construită din piatră și era acoperită cu șindrilă însă dupa ani și ani, șindrila s-a deteriorat și acum este acoperită cu tablă
Acest sat a fost încercat și trecut prin multe, însă lucrul cel mai important care i-a ajutat pe localnici să treacă peste acele grele momente a fost credința în Dumnezeu. Deși este, după cum spun mulți, un sat uitat de oameni acest sat nu a fost niciodată uitat de Dumnezeu. Este un preot care slujește atât în satele vecine cât și în satul Borzești odată la trei săptămâni. Oamenii continuă să vină la biserică însă singurul lucru care le rămâne oamenilor în aceste grele condiții, este credința în Dumnezeu.


A.S.: Ce legătură are acest monument dedicat eroilor sovietici cu satul Borzești?

F.L.: După cum se poate observa în partea dreaptă, este monumentul rușilor, al fostului URSS. Și-au construit un monument al eroilor sovietici, însă din păcate acest sat nu are un monument dedicat eroilor români. Ne dorim ca împreună cu părintele paroh, anul viitor să construim un monument dedicat Eroilor Români căzuți în timpul Răscoalei din 1848 sau Eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial.

Luând la pas satul, am dat peste un loc inedit, Căsuța din Povești. Căsuța din Povești este munca asiduă a doi tineri care au preferat aerul curat, liniștea și condițiile sătești, în detrimentul agitației orașului.
Aici l-am întâlnit pe Iuliu Kiraly, proprietarul Căsuței din Povești.


A.S.: Ce te-a determinat să investești în satul Borzești?

I.K.: Ce este culmea este că am descoperit satul Borzești urmă cu 7 ani. M-am născut în Câmpia-Turzii, am făcut studiile la Cluj și pe timpul facultății noi nu am auzit de acest sat. Ne-am folosit de informații, am căutat pe Google pentru că, căutăm un loc unde să ne retragem și să fim aproape de Cluj și Turda, și am găsit întâmplător o casă bătrânească de vânzare. Ne-am uitat pe hartă, am văzut că este aproape. În momentul în care am ajuns aici era totul verde și frumos doar că verdele venea de la urzicile care erau de 1 m și niște pomi  înghesuiți dar încet și cu răbdare ne-am apucat de treabă și încet, încet am tot făcut cu forțe proprii, pentru că fiind la țară este foarte greu să găsești ajutoare. Locuim aici, eu împreună cu soția și cu cei doi copii care se bucură de aerul curat, de verdeață, însă când avem ocazia închiriem casa către turiști pentru că, practic este o cabană nu o pensiune. Am avut turiști din toată lumea din America, din Israel și din toate țările europene. Ca și utilități avem curentul ,care practic este folosit la toate. Avem afară o fântână de o sută și ceva de ani pe care o curățăm destul de des și care ne asigură apa de care avem nevoie. Focul se face cu lemne, atâtea câte mai sunt. Deci practic, avem cam toate utilitățile, oamenii nu duc lipsă de nimic. Vreau să vă povestesc o fază  interesantă din primul an în care ne-am mutat. După ce am terminat de construit au venit majoritatea sătenilor la colindat și cea mai interesantă remarcă a fost ” Bă, aici la voi e ca la Turda”. Aveam hota aveam plită cu inducție, alt tip de mobilier, ceea ce pentru ei era ceva nou. Nu pot să stai la țară dacă nu ai animale. Avem rațe, capre, găini avem și un măgăruș. Măgărușul a fost cadou pentru fiul nostru când a împlinit 2 de ani de zile. În consultările cu soția am zis să îi luăm un PlayStation sau un măgar și am optat pentru măgar pentru că nu trebuie încărcat atât de des.

A.S.: Este frumoasă viața la țară?

I.K.: Este super. Eu nu aș putea să locuiesc  în Cluj. Eu nu pot să îi înțeleg pe cei care se trezesc dimineața la 6:00 și duc copiii la școală, merg la muncă stau câte o oră jumate în trafic și după aceea, după o zi obositoare la muncă, se întorc înapoi acasă, în apartament, și își aud vecinii sau alte lucruri. Aici este un loc foarte liniștit și un avantaj este că ai mașină și te poți deplasa unde vrei, când vrei. Dar eu nu aș schimba viața de la țară pentru nimic în lume și sper să nu fiu nevoit din anumite motive  să mă mut, pentru că nu pot să supraviețuiesc la oraș. Locuitorii se gospodăresc bine și de bine, de rău se ajută unul pe altul.

A.S.: Cum dăm de Căsuța din Povești?

Cel mai simplu este pe pagina de Facebook „Căsuța din Povești Transilvania”, este foarte ușor de găsit și bineînțeles pe Google. Avem 5 camere dotate cu baie proprie, fiecare cu arhitectură diferită, avem un living destul de spațios, o bucătărie complet utilată pentru tot ce ai avea nevoie pentru a petrece un weekend cu familia. Mult aer curat, un grătar, un foișor, un ciubăr. Capacitatea casei ar fi de cinci cupluri plus copii. Nu se închiriază pe camere, se închiriază toată căsuța. De exemplu, pentru un weekend a fost un cuplu care a dorit să aibă intimitate și închiriat toată căsuță.



A.S.: Putem include satul Borzești într-un circuit turistic?

F.L.: Putem include satul Borzești într-un circuit turistic. Un loc minunat care poate fi în Cluj,în circuitul turistic sunt Cheile Borzești care se află la aproximativ un kilometru de satul Borzești. Acolo turiștii pot întâlni numeroase cascade superioare și inferioare, foarte multe plante și animale. Am început să montăm niște indicatoare pentru a indica un traseu turistic și sunt foarte multe trasee turistice în Cheile Borzești cu marcaje în pădure și vă invităm cu mare drag în Cheile Borzești. Biserica de asemenea este un monument istoric și este un punct de atracție. În satul Borzești găsești practic o oază de liniște, de aer curat, și te poți deconecta de problemele zilnice pe care ți le oferă viața la oraș.

A.S.: Cum ajungem la Borzești?

F.L.: Satul Borzești aparține de comuna Iara și este la o distanță de 21 km. de Turda și 35 km. de Cluj Napoca. Se poate ajunge în satul Borzești din Turda pe ruta Petreștii de Jos – Petreștii de Mijloc – Petreștii de Sus sau dinspre Cluj Napoca prin satele Ciurila- Crăiești- Petreștii de Jos- Petreștii de Mijloc- Petreștii de Sus. O legătură sau un drum de legătură de la Iara către Borzești nu prea există, practic nu avem legătură. Ca să ajungi la Iara din Borzești trebuie să străbați foarte mulți kilometri, și e mai aproape să ajungi la Cluj Napoca decât să ajungi la Iara. Trebuie să mergi prin Petreștii de Jos – Turda – Mihai Viteazu – Cornești – Buru – Surduc și Iara, dar sunt foarte mulți km.

A.S.: Ce evenimente au fost din 2016 până în prezent?

F.L.: Din anul 2016 când am început să mă implic s-a făcut o cercetare etnografică de teren, în colaborare cu Universitatea Babeș Bolyai. Am venit cu un grup de tineri și am fost cazați la Căsuța din Povești. Această cercetare a fost pe obiceiuri, pe tradiții, pe poze, pe obiecte vechi, practic am dorit să ducem mai departe povestea frumoasă a acestor obiceiuri. Am organizat două ediții a sărbătorii „Fiii satului”, anul acesta dacă suntem sănătoși o să fie cea de a treia ediție. Prin această sărbătoare am dorit să creem noi legături între localnici și turiști pentru a afla mai mult de această zonă. Practic satul Borzești și-a recăpătat identitatea anul trecut, cu ocazia celei de a doua ediție a sărbătorii „Fiii Satului” prin dezvelirea unei plăci comemorative care a fost realizată împreună cu Grădina Botanică din Cluj Napoca, și cu nepoții  profesorului Alexandru Borza.
Anul trecut am realizat două acțiuni de ecologizare și s-au amplasat 11 panouri de avertizare și de conștientizare a cetățenilor. Rezultatul a fost unul incredibil, adunarea aproximativ 1.000 de saci cu gunoi menajer. De asemenea s-a mai realizat montarea unor marcaje rutiere cu textul „Borzești” „Cheile Borzești” pentru a indica începutul unui traseu turistic, însă din păcate multă lume se uita pe hartă și căuta Cheile Borzești dar nu știau cum să ajungă la Cheile Borzești. Alte acțiuni au fost informarea și conștientizarea localnicilor care dețin o casă, o curte, o livadă, să își îngrijească și să își curețe proprietatea pentru a fi văzut un sat cât mai primitor. Am început demersul pentru a obține autorizația de demolare a școlii care din păcate nu se mai poate salva însă ne dorim să construim un cămin cultural în locul școlii.
Ne dorim ca proiectele începute să continue și în viitor. Toate activitățile pe care le-am menționat s-au realizat împreună cu tineri voluntari ai Organizației Studenților pentru Turismul Românesc Cluj Napoca, împreună cu reprezentanți ai Grădinii Botanice Cluj Napoca, cu elevi bursieri ai fundației World Vision România, reprezentanta fiind domnul Ciprian Tehei, prieteni, cunoștințe și de dragii mei consăteni.
Doresc să le mulțumesc părinților mei și în special bunicilor mei  Valeria și Flore, care deși nu mai sunt în viață, mi-au cultivat dragostea pentru această străveche așezare.

A.S.: Care sunt proiectele de viitor?

F.L.: Am început elaborarea unei strategii pe termen lung împreună cu câteva persoane, pentru a găsi soluții de continuare a proiectelor începute și pentru a aduce proiecte noi. Ne dorim să continuăm și anul acesta organizarea sărbătorii ” Fiii Satului” ediția 3.De asemenea ne dorim să promovăm satul cât mai bine în mediul online, pentru că este un lucru important ca oamenii să afle de acest loc minunat.
Cu această ocazie vreau să fac un apel către toți cei care ne pot ajuta în diferite demersuri încât să reușim să punem această zonă acolo unde este locul și anume, pe harta turistică a județului Cluj.
În anul 1920 profesorul Alexandru Borza a fondat Grădina Botanică din Cluj Napoca. La amenajarea Grădinii Botanice au contribuit numeroase familii din satul Borzești la inițiativa profului Alexandru Borza. De asemenea doresc să spun că tatăl profesorul Alexandru Borza, Ignat Borza, a fost un gospodar și un vestit apicultor. A sprijinit din resursele proprii mai mulți tineri. Peste 200 de copii au plecat din satul Borzesti să își continue studiile, ajutați de familia Borza. În anul 1922 localnici au venit cu inițiativa de a schimba numele satului din Berkis  în Borzești, în semn de respect și recunoștință față de faptele făcute de familie Borza.

Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ziarul care te prinde

© Ziarul 21 Turda | Materialele de pe acest site pot fi preluate doar cu acordul scris al reprezentanţilor publicaţiei Ziarul 21.

  SUS