Actualitate

Tradiții și obiceiuri de Sf. Petru și Pavel

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți de către Biserica Ortodoxă în data de 29 iunie a fiecărui an. Aceștia sunt sărbătoriți împreună, datorită faptului că ambii s-au săvârșit la Roma. Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul, iar Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos.
Petru și Pavel au fost aleși de către Iisus Hristos în niște condiții deosebite, motiv pentru care aceștia au primit misiuni speciale.
Petru era cel mai înaintat în vârstă dintre apostoli, dar și cel mai sensibil și uman decât toți. Acesta era descris ca fiind o fire nestatornică, vorbind mereu înainte de a gândi.
Pavel a fost cel care a lăsat în urma sa principiul fundamental al creștinului ortodox.
Sfântul Apostol Petru provine din orașul Betsadia, localitate situată pe malul nordic al lacului Ghenizaret, astăzi cunoscuta sub numele de El Aradsch, situata în Siria. Numit la naștere Simon, Petru era fratele Sfântului Apostol Andrei. De asemenea, în Sfânta Scriptură este pomenit faptul că Petru, în momentul în care și-a început activitatea, era căsătorit. Acesta devine ucenic al Mântuitorului în urma unei partide de pescuit. Acela este momentul care marchează renunțarea lui Petru la toate averile materiale și decide să îl urmeze pe Iisus, devenind astfel “pescar de oameni”.
fântul Apostol Pavel s-a născut în jurul anului 7, într-o familie de evrei provenind din Tarsul Ciliciei. Numele său la naștere a fost Saul. Acesta ajunge să învețe sub îndrumarea rabinului Gamaliel. Totuși, Pavel nu l-a cunoscut pe Hristos cât timp acesta din urmă a luat forma pământeană, în schimb, a fost martor la martirizarea Sfântului Ștefan. Acest lucru îl determina să devină unul dintre cei mai aprigi apărători ai credinței în Dumnezeu. Pavel este botezadat de către episcopului Damascului, un om pe nume Anania, moment care mărcheaza schimbarea numelui sau din Saul în Pavel.
Conform Sinaxarului, moaștele celor doi apostoli au fost puse împreună. Conform cercetărilor recente, Petru a fost răstignit în anul 64, iar Pavel a fost decapitat în anul 67. Petru și Pavel sunt, de asemenea, autori a unor epistole incluse de către Biserică în textele canonice ale Noului Testament (Pavel -14; Petru – 2).
Aceștia sunt considerați ca fiind printre cei mai importanți oameni care au luat parte la Biserica lui Hristos.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Petru şi Pavel – Sânpetru de Vară – 29 iunie:
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi – sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.
De ziua Moşilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă; tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.
Până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că, respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Se spune despre Sfinţii Petru si Pavel că stau în Lună, unul în dreapta și unul în stânga acesteia.Petru este cel care ţine cheile de la porţile Raiului, el fiind considerat mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel se ţine timp de trei zile, pentru ca agricultorii să fie protejaţi de potoape și pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbatoarea marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.
Se spune că, în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. Și despre cuci se spune că se transformă în șoimi în această zi, ei revenind la forma lor originală în ziua Bunei Vestiri. Sânpetru este cel mai cunoscut din calendarele populare romanești, el neavând un număr fix de zile de post și fiind vestit de către apariția licuricilor și tăcerea cucilor.
În Panteonul românesc, Sânpetru de Vară este despărţit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de an. În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Macinici, Sângiorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular.
”La Mulți Ani!” tuturor celor care poartă numele acestor sfinți!

Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ziarul care te prinde

© Ziarul 21 Turda | Materialele de pe acest site pot fi preluate doar cu acordul scris al reprezentanţilor publicaţiei Ziarul 21.

  SUS