Pe scurt

Tradiția „udatului” spune că, în a doua zi de Paște, fetele trebuie stropite, pentru a le merge bine și a fi frumoase tot anul

Tradiția „udatului” spune că, în a doua zi de Paște, fetele trebuie stropite, pentru a le merge bine și a fi frumoase tot anul. În semn de recompensă pentru feciorii „udători”, fetele trebuie să îi cinstească cu băutură şi daruri, iar celor mai mici li se ofereau ouă roșii și bănuți.

În a doua zi de Paște, în localitățile din Transilvania, fetele sunt stropite cu parfum, obiceiul fiind preluat de la germani și maghiari, dar este păstrat atât la țară, cât și la oraș. În Transilvania, stropitul s-a practicat în familiile nobiliare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, după care doar locuitorii satelor l-au mai păstrat. Obiceiul „udatului” se practică și în Banat sau în Bucovina.

În maghiară, obiceiul se numeşte ”locsolas” şi este foarte iubit de tinerii din Harghita, fiind prezentat şi turiştilor care-şi petrec Paştele în judeţ şi care merg la stropit împreună cu gazdele.

De la apa din fântână la parfumuri scumpe

În a doua zi de Paști, tinerii stropesc fetele, iar acestea la rândul lor le dau băieților de băut, în special pălincă, și le oferă ouă roșii, căci se crede că nici unei fete nu-i va merge bine dacă nu este udată. Grupurile de udători merg pe la casele fetelor de măritat, dar și la rude și la vecine.

Pe vremuri, stropitul se făcea cu apă de fântână, însă vremurile au evoluat iar astăzi datina e ca fetele să fie udate cu parfum, fiecare băiat achiziționându-și special o sticluță în funcție de buget.

Luni dimineaţa, primii care pornesc la stropit sunt copiii, care merg la rude, vecine sau colege, uneori însoţiţi de taţi sau bunici, care doresc să îi înveţe că acest obicei trebuie dus mai departe. Drept răsplată, copiii primesc ouă roşii, prăjituri şi bani.

Poeziile stropitorilor

Înainte de a le cere fetelor încuviinţare pentru a le stropi, băieţii trebuie să spună câte o poezie veselă, în care se vorbeşte de venirea primăverii.

  • ”Eu sunt micul grădinar/
  • cu sticluţa-n buzunar/
  • şi-am venit la dumneavoastră/
  • să ud floarea din fereastră”
  • „Într-un coş cu viorele/
  • Cântă două păsărele/
  • Păsările ciripesc/
  • Îmi daţi voie să stropesc?“

Bărbații care vor să fie orginali îşi compun singuri poeziile, pe care le presară cu glume. Fiecare bărbat stropește apoi fata, fiind răsplătit cu pălincă, ouă roșii și cozonac.

Un alt obicei este ca feciorii din sat să ia cu ei o găleată cu apă și să meargă acasă la fetele nemăritate. Dacă le găsesc dormind, toarnă găleata pe ele. Se crede că fetele care sunt udate se vor mărita în curând.

Ritualul stropitului se termină, de regulă, seara târziu, când bărbaţii sunt obosiți după vizitele în care cu greu pot refuza generozitatea gazdelor, iar fetele se grăbesc să facă o baie pentru a scăpa de mirosurile de parfum amestecate.

Ritualul stropitului se păstrează acum mai mult în mediul familial, atât în zonele rurale cât și în cele urbane din Transilvania. (sursa: VoceaBiz)

*
Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

© Ziarul 21 Turda | Materialele de pe acest site pot fi preluate doar cu acordul scris al reprezentanţilor publicaţiei Ziarul 21.

  SUS