Actualitate

Pshiholog Marcel Nițan: Noul coronavirus. Cum să nu lăsăm anxietatea să preia controlul

Pe măsură ce noul coronavirus se răspândește la nivel mondial, îngrijorarea și panica sunt în creștere. Și nu este de mirare, în condițiile în care ni se repetă în mod obsesiv, pe o mulțime de canale de comunicare, de ce și cum trebuie să ne protejăm de infectare (ceea ce nu este rău, de altfel)

În aceste condiții, ne întrebăm cum putem să rămânem în siguranță în acest climat de insecuritate, cum putem să ne asigurăm că frica nu va prelua controlul asupra vieții noastre și că aceste preocupări nu se vor transforma într-o tulburare obsesivă compulsivă, o anxietate de sănătate sau în panică?

Frica este un răspuns normal la amenințările de natură emoțională, socială sau fizică și are menirea de a ne proteja viața sau integritatea corporală. Frica este rezultatul unei interacțiuni complexe între creierul nostru străvechi (sistemul limbic) și creierul cognitiv, mai complex (neo cortexul).

În momentul în care este identificată o amenințare, se declanșează reacția de „luptă sau fugi”. Această reacție este răspunsul biologic al organismului la frică și implică declanșarea de adrenalină în încercarea acestuia de a se asigura că va reuși să scape sau să învingă amenințările,  cum ar fi, de exemplu, un animal periculos care îl atacă. Acest răspuns presupune apariția unei serii de simptome fizice intense – palpitații, transpirație, amețeli și dificultăți de respirație – care ne ajută să fugim mai repede sau să luptăm mai eficient.

Totuși, acest sistem de apărare al organismului poate fi predispus la erori, răspunzând uneori în mod disproporționat amenințărilor care nu sunt foarte grave sau iminente. Îngrijorările referitoare la posibile afectări ale sănătății, cum ar fi atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale sau COVID-19 (boala cauzată de coronavirus) pot, de asemenea, să declanșeze reacția de „luptă sau fugi”. Deși reacția la amenințarea COVID-19 nu s-a transmis genetic, asemenea reacției la șerpi, păianjeni sau alte pericole fizice, iar reacția de ”luptă sau fugi” nu este utilă în această situație, frica se manifestă și poate lua forma panicii.

Din păcate, acest lucru este mai ușor spus decât făcut. Odată ce frica ne-a cuprins, este dificil de oprit.

Grupuri vulnerabile

Este foarte puțin probabil ca un focar viral, chiar și în condiții de pandemie, să declanșeze probleme de sănătate mintală la persoane care nu au deja astfel de probleme sau predispoziție spre ele. Cercetările arată că cele mai multe probleme de sănătate mintală încep în adolescența timpurie și al doilea deceniu de viață. Aproximativ 10% din populația globului prezintă niveluri clinice de anxietate la un moment dat (există estimări care indică procente mai mari).

Persoanele care manifestă suferințe cronice – și care sunt cele mai vulnerabile la coronavirus – sunt cele mai predispuse la dezvoltarea în spirală a anxietății, situație pe care este bine să nu o ignorăm. Este important ca aceste persoane să poată beneficia de sprijin pentru a face față dificultăților emoționale.

Persoanele care prezintă anxietate de sănătate, cele care sunt preocupate de informații legate de sănătate sau de simptomele fizice pe care le resimt sunt, de asemenea, expuse riscului de agravare a sănătății mintale pe măsură ce virusul se răspândește. La fel și persoanele care sunt predispuse la „verificări” de siguranță frecvente sau intense, cum ar fi controlul închiderii alimentării cu apă, cu gaze, cu energie electrică sau închiderea ușii. Extrema acestor comportamente de verificare o constituie simptomele tulburării obsesiv-compulsive.

Moduri de a gestiona stresul

Dacă vă simțiți îngrijorat în mod excesiv de coronavirus, nu înseamnă neapărat că aveți o tulburare de natură psihologică. Dar nivelurile ridicate de stres emoțional, indiferent de sursă, ar trebui să fie luate în considerare cu atenție și compasiune, mai ales dacă interacționează cu funcționarea zilnică. În perioadele de stres și anxietate suntem, deseori, predispuși la utilizarea de strategii care par să ajute pe termen scurt dar, pe termen lung, sunt contraproductive. De exemplu, este posibil să căutăm pe Google semnificația simptomelor pe care le resimțim, dar aceasta nu ne va face să ne simțim mai bine deoarece vom fi tentați să repetăm căutarea, pentru a obține o nouă asigurare. Când constatăm că strategiile de calmare nu sunt eficiente, este util să ne distanțăm de ele și să ne întrebăm dacă putem face ceva mai util.

Există modalități prin care pot fi diminuate simptomele fizice și emoționale ale anxietății legate de posibila infecție cu acest virus. Prima, și poate cea mai importantă, ar fi să încetăm să căutăm la nesfârșit informații legate de acest subiect. De exemplu, căutând în diferite medii de informare semnele bolii cauzate de noul coronavirus, este posibil să identificăm în corp senzații fizice care nu ne par familiare, sunt inofensive, dar ne provoacă îngrijorare. Aceste stări fiziologice normale sau specifice proceselor patologice minore se diminuează o dată cu trecerea timpului. De exemplu, dacă simțim senzații neplăcute în piept sau sufocare, și acestea nu se datorează unor cauze medicale, ne putem concentra asupra unor activități plăcute și putem adopta o atitudine de monitorizare atentă a situației, (watchfulwaiting – efectuarea unui număr redus de teste și supravegherea simptomelor).

În cazul COVID-19, verificările se pot referi și la monitorizarea constantă a fluxurilor de știri și a rețelelor de socializare, acțiune care ne liniștește pe moment dar, pe termen lung crește anxietatea. Așadar, putem lua în considerare dezactivarea notificărilor automate și a actualizărilor referitoare la infecțiile cu noul coronavirus.

În schimb, putem face verificări mai rare ale surselor imparțiale și de încredere, cum ar site-urile web ale autorităților; informațiile pot fi liniștitoare dacă se bazează pe dovezi, pe fapte reale. Adesea, intoleranța la incertitudine perpetuează anxietatea, mai curând decât frica de boală în sine.

În momentele de stres și anxietate, hiperventilația și respirația superficială sunt frecvente. Prin urmare, exercițiile de respirație pot limita efectele reacției „luptă sau fugi”, prevenind astfel apariția panicii și a simptomelor fizice neplăcute asociate anxietății. La fel, exercițiile fizice pot contribui la reducerea acumulării în exces a adrenalinei, asociată cu anxietatea.

În condițiile în care este esențial să păstrăm o distanță fizică minimă pentru a evita răspândirea virusului, este important să menținem comunicarea cu persoanele dragi. Relațiile interpersonale sunt importante pentru crearea unei perspective realiste asupra situației, menținerea unei stări de spirit pozitive și distanțarea de preocupările care ne deranjează. Chiar și în situații de izolare impusă, este important să combateți singurătatea și să continuăm să comunicăm prin telefon, aplicații de mesagerie sau videoconferință.

Suntem supuși unei amenințări reale dar incerte la adresa sănătății. Atenția și măsurile de protecție sunt esențiale, însă este necesar să evităm (și să nu răspândim) stresul psihic și panica.

Cu alte cuvinte, pe cât este posibil, păstrați-vă calmul și continuați!

Sursa: theconversation.com

 

Psihologul Marcel Nițan oferă consultanță psihologică gratuită online

Începând cu data de 25 martie 2020, în fiecare zi de miercuri și joi, între orele 17.00 – 18.00, până la finalizarea stării de urgență, vom oferi servicii gratuite de consiliere psihologică online pentru persoanele care sunt îngrijorate de posibila infecție (sau de infectarea) cu noul conoravirus. Va fi utilizată platforma de videoconferință Skype. Numărul optim de participanți pentru o ședință este 8 – 12 persoane. Puteți obține detalii pe pagina de Facebook a cabinetului de psihologie Nițan Marcel sau la telefon 0726332112.

*
Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ziarul care te prinde

© Ziarul 21 Turda | Materialele de pe acest site pot fi preluate doar cu acordul scris al reprezentanţilor publicaţiei Ziarul 21.

  SUS