Am găsit-o pe doamna primar ocupată, grăbită și hotărâtă să rezolve problemele comunei. O mare parte dintre ele le-a rezolvat deja. Inginer de profesie, Dana Mănăilă primărița comunei Tureni, ne-a povestit și detaliat cum ar trebui să arate o comună în România anului 2018.
Cu multe proiecte la activ, multe realizări în acești 10 ani de mandat, doamna primar, Dana Mănăilă, își face timp să vorbească și cu noi.
Mai jos aveți întregul interviu.
1.A.S: De 10 ani primar? Cât este de greu?
D.M: Sunt de 10 ani primar în comuna Tureni, chiar am trecut în al 11-lea an. Am ajuns primar întâmplator, eu lucram la Domeniul Public Turda, eram la secția de drumuri, la RADP Turda. Eram zi și noapte pe străzile Turzii, lucram non-stop, eu zic că și câinii mă cunosc. Se pare că în opinia unor cetățeni care au crezut în mine, au considerat că le-aș putea conduce destinele. Într-una din zile au venit la mine la servici și mi-au propus să candidez de primar. Prima data a fost șoc pentru mine, după care ei au revenit și s-a stabilit o legătura între noi. Eu nu făceam politică la vremea respectivă și nici acum nu prea fac. Le-am spus că nu mă apuc de campanie electorală, să mă duc din ușă în ușă pe la cetățeni. Ei mi-au promis că toată campania o să mi-o facă ei, doar să accept să fiu candidatul lor. Și după 10 ani, sunt încă în postura de primar.
2.A.S: Cum a luat naștere ansamblul de dansuri populare “Izvorașul Turenilor”?
D.M: Odată cu venirea mea în primarie s-a constituit acest ansamblu folcloric, Izvorașul Turenilor. M-am interesat la școală, copiii nu prea aveau altă activitate. Vedeam mulți tineri pe șanțuri cu berea în mâna, lucru care pe mine m-a deranjat și am vrut să fac ceva astfel încât toată energia pe care acești copii o au, să o canalizăm spre ceva constructiv și educativ. În ideea aceasta am format acest ansamblu de dansuri populare și i-am dat denumirea de Izvorașul Turenilor, în care își desfășoară activitatea două grupe de copii, secția romană și secția maghiară. Copiii sunt de toate vârstele, începând cu 7 ani până la 23 de ani.
3.A.S: A cui a fost ideea compunerii acestui cântec “Imnul Turenilor”
D.M: Nu vreau să mă laud, dar eu sunt vinovata. Într-o după-masă m-a luat pe mine valul să scriu câteva versuri, de obicei nu scriu versuri, dar în acea după-masă am avut o inspirație aparte. Am scris opt strofe, am sunat-o pe prietena mea Adriana Irimeș și am rugat-o să șlefuiască acele versuri și să facă o coloană sonoră acestui cântec. Dacă vă uitați atent peste videoclip o să vedeți că fiecărui vers îi este dedicată o anumită imagine, din toată comuna Tureni. Deci scheletul imnului l-am făcut eu și am fost ajutată de Adriana Irimeș.
4.A.S: Ați fost vizitați de către umaniștii care iau la pas România prin “Marșul Centenarului”. Cum i-ați primit?
D.M: Ceea ce vreau să vă spun este că noi suntem înfrățiți, de aproximativ doi ani, cu localitatea Pașcani din Republica Moldova. Domnul primar din respectiva localitate a fost de două ori la noi în comună și eu am ajuns în Republica Moldova, în localitatea Pașcani acum două săptămâni, când am fost invitată la o sărbătoare populară numită Rusaliia.
Rusaliia este o sărbătoare de pe vremea dacilor, din câte am înțeles eu și spre surprinderea mea, moldovenii de dincolo de Prut spun că ei sunt daci, însă noi nu ne mândrim cu acest aspect. După ce am revenit din Republica Moldova, în acea săptămână m-a sunat domnul care se ocupă de acest marș și m-a întrebat dacă le pot asigura o masă de prânz în data de 4 iulie. Bineînțeles că am răspuns afirmativ acestei cereri și i-am așteptat ieri la hotelul pe care îl avem în comună. Am servit prânzul împreună, am discutat anumite aspecte legate de centenar. Au participat la acest eveniment și oameni din sat care erau îmbrăcați în costume populare, a venit și un preot care a binecuvântat acest drum și după ce am servit prânzul, i-am condus până la ieșirea din comună cu torța centenarului. Au plecat către Cluj și au un program foarte bine stabilit, cu ore și cu locații unde să doarmă și să mănânce. Au plecat de la Alba și se vor opri la Chișinău. O să facă în jur de 550 km. Cel mai vârstnic participant era un domn nascut în 1940 însă nu își arăta anii, iar cel mai tânăr avea în jur de 18 ani.Erau din toate colțurile țării.
5.A.S: Care este situația pășunilor?
D.M: Mai bine nu m-ați fi întrebat. Cea mai mare problemă pe care eu am avut-o de când sunt primar în această comună, nu a fost cu finanțările, nu a fost problemă cu oamenii, cu infrastructura, cu școala. Cea mai mare problemă pe care am avut-o de când sunt primar a fost cu împărțirea acestor pășuni. Consiliul local a analizat nu doar într-o ședință de consiliu, ci probabil au fost și 6-7 ședințe, acest aspect.
Sunt fermieri în fața cărora îmi dau jos pălăria și mai sunt acești ciobani, că știți și dumneavoastră că este diferență foarte mare între ciobani și fermieri, care cred că suntem la stână. Nu aș vrea să vă reproduc ce cuvinte jignitoare ni se adresează ori de câte ori pășesc în primărie. Șantajează angajații din primărie și culmea, tot de ei ne dau în judecată. Avem opt dosare pe rol, mi-au făcut plângeri penale, dar noi cu demnitate mergem și dăm declarații și adevărul trebuie să iasă la iveală pentru că nu se poate ca cineva să te terfelească pe față.
6.A.S: Care este situația întabulării terenurilor și a imobillelor în comună?
D.M: Sunt și puncte tari, sunt și puncte slabe pe care le avem în această comună. Aceste puncte slabe nu sunt datorită mie sau datorită colegilor, pentru că legat de punctele slabe, noi depindem de foarte mulți factori. Legat de partea de întabulare gratuită, am încheiat anul trecut un contract de finanțare cu Oficiul de Cadastru, ne-am apucat de lucru și ne-am poticnit că am văzut că cei de la cadastru refuzau să ne dea avizul. Atunci am zis stop joc.
În comună nu se poate întabula nimic pentru persoane fizice sau pentru autoritatea publică, până nu se întabulează terenul de sub autostradă.
În acel moment noi ne-am blocat pentru că autostrada este dată în funcțiune de cel puțin 10 ani. Acolo este asfalt și eu nu mai am cum să fac planul de parcelare.
Închipuiți-vă că dacă se greșește 1 m și nu pui exact cum a fost acum ceva ani, se iscă în instanță o grămadă de procese cu CNADR. CNADR are un compartiment specializat la nivelul companiei care se ocupă de exproprieri și mai mult a avut și o firmă de avocatură, Cecilia și fiii, care s-a ocupat de această treabă iar ceea ce nu au reusit autoritățile, au băgat pe gât comunei Tureni. Am fost la București luna trecută cu cel care se ocupă de partea cadastrală din Primăria comunei Tureni și am avut noroc de deschiderea domnilor directori de la OCPI București. Au stat patru directori cu noi și ne-au ascultat cu atenție care sunt cerințele noastre și s-au gândit să găsească o soluție pentru a debloca această situație. Până la urmă am găsit soluția și acum putem da și noi drumul la întabulări.
7.A.S: Care sunt proiectele în curs de derulare?
D.M: La capitolul proiecte putem spune că stăm bine. În acest moment dacă mergeți prin comună o să vedeți că se lucrează concomitent pe 24 de străzi. Sunt 8 km de drum care se realizează în acest moment în comuna Tureni. Avem o finanțare pe măsura 7.2. pe fonduri europene și acum lucrează firma iar la finalul lunii o să fie și primul metru de asfalt din acei 8 kilometri.
Acum se lucrează la săpătură, balastare pietruire și lucrăm la șanțuri betonate. Toate șanțurile din comuna Tureni o să fie betonate până la ultima casă și o să fie asfalt până la ultima casă. Iar în luna noiembrie, dacă o să veniți în vizită în comuna Tureni, nu o să mai fie niciun metru pătrat de drum neasfaltat.
Meseria mea de bază este inginer și asta am observat la fiecare dintre colegii mei primari, că meseria pe care ei o au se transpune în bunul mers al localității. De aceea este foarte important ca și cetățenii care aleg primarul să se intereseze înainte de ce meserie e cel pe care îl vor primar. Dacă vrem sănătate, ne punem un doctor să ne conducă, dacă vrem drumuri ne punem un inginer, dacă vrem terenuri de sport ne punem un profesor de sport. Glumim, evident.
Tot legat de drumuri, în acest moment lucrările sunt puse pe SEAP, pentru încă alți 8 km de asfalt. Vreau să fac o legătură între satele Tureni și Comșești. În acest moment există drum dar este un drum care este format din piatră și pământ. Tot ceea ce înseamnă asfaltarea străzilor din satul Comșești inclusiv pe cele care sunt asfaltate, mai tragem un covor de 4 cm de asfalt.
Mai avem în lucru și sper ca într-o săptămână, două, să primesc întreg proiectul tehnic pentru construirea unei capele mortuare, pentru că în acest moment această comună nu deține o capelă mortuară.
Puteam să avem deja capela mortuară construită și chiar am avut bani pentru construirea ei, dar ne-am poticnit că nu aveam locația stabilită și terenul. În comuna Tureni sunt jumătate români, jumătate maghiari, avem două cimitire și era foarte greu să fac o capelă în fiecare cimitir iar o locație comună a fost foarte greu de găsit.
Am semnat un contract de finanțare tot pe fonduri europene prin care o să mansardăm școala, pentru că în ultima vreme mulți tineri din Cluj-Napoca, sufocați de nebunia orașului, doresc să se mute în comună și este necesară o grădiniță. Eu am copii și probabil o să am și nepoți și știu ce înseamnă să ai o grădiniță. O să mansardez școala în prima fază după care, dacă reușesc o să-mi trebuiască un teren pe artera principală din sat să putem construi o grădiniță.
Cea mai mare problemă pe care am identificat-o în comuna Tureni de-a lungul anilor și pe care o să o rezolvăm în viitorul apropiat, este introducerea apei și a canalizării. Ne-am promovat un proiect micuț, pentru că nu aveam sursă de apă și așa cu puterile noastre am promovat un proiect unde avem rețea pe 8 km de conductă de apă din surse proprii și ca orice surse proprii, depinde foarte mult de ce dă Doamne, Doamne. Cum a fost secetă patru ani de zile, pânza freatică din comună a scăzut foarte mult și apa nu ajunge decât la 120 de familii, la sursa noastră de apă. Și rețeaua pe care am făcut-o este pentru fix 120 de familii. Și acum la doi ani după ce am recepționat, am reușit să obțin toate avizele de exploatare pentru că noi nefiind înscrişi într-o companie de apă a trebuit să ne avizeze ca și companie de apă. Multă lume nu înțelege și zice că nu dau drumul la apă. Cu bunăvoință, domnul primar Cristian Matei, care pe acea vreme nu era primar, era directorul Companiei de Apă, m-a chemat la dânsul și m-a întrebat de ce nu facem parte din Compania de Apă. I-am explicat care au fost problemele și în momentul acela domnul director al Companiei de Apă, Cristian Matei, pe ultima sută de metri ne-a prins în acest program (Pasul doi) pentru că era deja făcut proiectul la Compania de Apă și în momentul acela a reintrodus și comuna Tureni și comuna Aiton. Și în tot răul este și un bine. Dacă nu aveam proiectul acela micuț cu sursele noastre proprii de apă, nu intram pe extinderea acestui mare proiect.
8.A.S: Centură ocolitoare Tureni-Turda-Câmpia Turzii?
D.M: Nu știu dacă pentru comuna Tureni ar fi un mare avantaj această centură ocolitoare, pentru că suntem brăzdați de autostradă și datorită acestei autostrăzi, nu am putut să ne întabulăm terenurile. De aceea suntem brăzdați de un drum național. Așadar m-am gândit foarte bine dacă ar fi benefică pentru noi această centură de ocolire. Pe de altă parte ar fi o mană cerească dacă s-ar realiza pentru că dacă nu există infrastructură într-o localitate, nu exiști ca și localitate. Este foarte bine dacă s-ar face această centură însă trebuie gestionată foarte bine și corect și din punctul nostru de vedere trebuie să luăm toate măsurile de apărare, astfel încât să nu mai pățim prostioare. Înțeleg necesitatea acestei centuri pentru municipiul Turda și trebuie să ajutăm municipiul Turda, dar prea multe nu o să vă spun pentru că undeva este blocată această centură. Dar de noi au trecut toate avizele.
9.A.S: Vă străbate drumului E60 plin cu borduri, garduri și delimitări. Ce ați putut schimba după desele vizite la București?
D.M: Tot nu a rămas drumul chiar așa. Pot spune că am reușit câteva îmbunătățiri. Trotuarele acelea frumoase pe care le vedeți acuma prin Tureni, nu știu dacă vă mai aduceți aminte cum arătau înainte. Parapetul care este pus pe trotuare este mană cerească, trotuare nu aveam deloc, veneau cu mașinile și dacă șoferii nu aveau spațiu, se urcau pe aceste borduri și atunci siguranța cetățenilor din comună era zero barat.
Aceste lucruri sunt puncte în plus, însă prostia a rămas. Un lucru nu înțeleg, de ce acel gard care este pus pe mijloc nu se poate tăia la 30, 50 cm, pentru că sunt convinsă că cei de la Fonduri Europene cand vin în control, nu o să vină să întrebe de ce s-a tăiat.
În Tureni nu avem puncte de întoarcere. Avem o teorie cum că la ieșire din Tureni către Cluj ar fi un punct de întoarcere însă poliția și ISCTR stau acolo și
amendează. Vă spun din propria experiență, fiincă am vrut să întorc acolo și nu am putut întoarce pentru că era ISCTR. În literatura de specialitate n-o să găsiți întoarcere precum este acolo însă măcar așa cum este, eu îi spun avorton de punct de întoarcere, ar fi indicat să ne lase să putem întoarce și să nu lase alte autorități acolo.
10.A.S: Mesajul lansat către cetățenii comunei Tureni.
D.M: Să rămână așa cum sunt în acest moment. Încerc să rămân și eu tot așa cum mă știu ei, să fac tot ceea ce e bun pentru ei, pentru că aici trăim toți și aceleași nevoi le avem toți iar nevoile cetățenilor sunt și nevoile mele personale. Atunci mă zbat să fac în așa fel încât viața noastră să fie cât mai bună și cât mai apropiată de viața cetățenilor care trăiesc la oraș.
Recommended for you
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
