Actualitate

Începe Postul Paștelui

La sfârșitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărțit în două: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care ținea până în Duminica Floriilor și Postul Paștilor (Postul pascal) care ținea o săptămână, începând cu Duminica Floriilor și încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului.

În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit s stabilit ca durata postului să fie de șapte săptămâni, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.

În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalice. Mai mult, aceștia trebuie să se înalte sufletește prin rugăciune alături de fapte bune.

În calendarul bizantin Postul Mare începe în lunea de după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, iar cel latin cu Miercurea Cenușii.

Așa cum bine se știe, postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însotit de postul sufletesc.

Posturi și zile de post în 2019

Miercurile și vinerile de peste an, afară de cele cu dezlegare, însemnate cu hărți
Postul Sfintelor Paști (11 martie – 27 aprilie)
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (24 iunie – 28 iunie)
Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august)
Postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august)
Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie )

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

În imnografia bisericească, Postul Mare este numit metaforic și „calea mântuirii”, „ușile pocăinței”, „maica curăției” sau „vremea luptelor duhovnicești”.

Perioada Postului Mare este una specială nu numai din punct de vedere duhovnicesc, dar și liturgic. În primele patru zile ale celei dintâi săptămâni a Postului Mare, în bisericile ortodoxe se oficiază slujba Pavecerniței Mari, în timpul căreia se citește Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Cunoscută drept „Canonul lacrimilor”, această creație în versuri a Sfântului Andrei, arhiepiscopul Cretei, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Bisericii Ortodoxe.

Clericii Bisericii Ortodoxe îmbracă în acest Post al Păresimilor și mai ales în prima săptămână, haine cernite de luni până vineri, urmând ca în zile de sâmbătă și duminică să îmbrace veșminte luminate, specifice săvârșirii Sfintei Liturghii. Zilele de luni și marți din prima săptămână a Postului Mare sunt zile aliturgice (când nu se oficiază nicio liturghie), iar în zilele de miercuri și vineri este săvârșită Liturghia darurilor înainte sfințite.

În cele 7 săptămâni ale Postului Mare se oficiază toate cele trei Liturghii ale Bisericii Ortodoxe: cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a Sfântului Vasile cel Mare și Liturghia Darurilor înainte sfințite.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul , Sfinţii 40 de mucenici , Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri , precum şi în ziua Sfântului Gheorghe , iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri şi în Duminica.

De Florii se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

Pe parcursul acestei perioade sunt doar două dezlegări la peşte, de Bunavestire şi în Duminica Floriilor.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de rețnerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie sa fie pios, smerit, să ii ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Tradiția românească spune că înainte de Postul Paștelui, toate rufele trebuie sa fie spălate, iar vasele trebuie sa fie opărite. Tot în aceasta perioada se spune că nu este bine să se facă nunți. În a cincea săptămână de post, încep Deniile, dată la care începe curățenia de primăvară.

Click aici pentru a adăuga un comentariu

Adaugă un comentariu

Comentariile trebuie să respecte regulile de utilizare.
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.