Psiholog Marcel Nițan: Mit psihologic sau adevăr: Amnezia înseamnă uitarea tuturor lucrurilor trecute?
,,Unde sunt?” ,,Cine sunt?”Acestea sunt probabil cele doua întrebări pe care și le pun frecvent personajele din filmele de la Hollywood cares-au trezit din comă, adică dintr-o perioada prelungită de inconștiență. Ca în multe alte cazuri, este vorba de un stereotip, cel al amneziei.
Amnezia, termenul care evocă pierderea memoriei, este adesea considerat un fenomen complex și enigmatic. În timp ce unele forme de amnezie sunt temporare și legate de traume recente, altele pot afecta amintirile legate de întreaga viață a unei persoane. Această capacitate a minții de a șterge sau distorsiona amintiri ridică întrebări fascinante despre modul în care percepem trecutul nostru și despre identitatea noastră. Așadar, amnezia înseamnă cu adevărat a uita totul despre trecut?
Găsirea unui răspuns depinde, în mare măsură, de înțelegerea termenului „amnezie”. Nu este un concept unitar, așa cum îl percepem în mod obișnuit, ci ia mai multe forme, care au cauze diferite și se manifestă în moduri specifice.
În primul rând, există amnezie retrogradă și amnezie anterogradă:
- amneziaretrogradă:persoana nu își poate aminti evenimente sau informații din trecut, înainte de debutul amneziei, din cauza unor traume, leziuni cerebrale sau tulburări psihice.
- amneziaanterogradă: dificultatea de a forma noi amintiri sau de a reține informații recente cauzate de leziuni ale hipocampului sau altor părți ale creierului, traumatisme cerebrale.
În anumite condiții, ambele tipuri pot coexista, creând o perspectivă complexă asupra relației noastre cu trecutul și prezentul.
Amnezia poate îmbrăca și alte forme:
- amnezie globală tranzitorie: pierderea temporară a memoriei, adesea asociată cu confuzie și dezorientare, fiind provocată de stres sau episoade ischemice tranzitorii.
- amnezie posttraumatică: apare după un eveniment traumatic fizic sau psihic sever și poate implica incapacitatea de a-și aminti detalii despre eveniment sau chiar amnezia retrogradă pentru evenimentul respectiv.
- amnezie disociativă: o formă de amnezie legată de evenimente traumatice sau stresante, în care persoana poate uita complet sau distorsiona amintirile pentru a face față emoțiilor intense; cauzele posibile sunt abuzul emoțional sau fizic, traumele severe.
- amnezie conversivă (amnezie de conversie): pierderea memoriei care nu poate fi explicată prin leziuni cerebrale sau alte cauze medicale, de obicei asociată cu stres sau conflicte emoționale puternice.
- amnezie lacunară: pierderea memoriei pentru anumite perioade de timp, cu părți ale amintirilor intacte, provocată de traume emoționale sau fizice limitate.
- amnezie toxică: pierderea memoriei cauzată de expunerea la substanțe toxice sau droguri (consum de alcool în exces, intoxicații cu substanțe chimice).
Având în vedere că trecutul nostru contribuie la formarea identității noastre, întrebarea crucială devine: dacă am uitat detaliile despre trecutul nostru, ne pierdem și identitatea? Studii asupra pacienților cu amnezie sugerează că, în ciuda pierderii unor amintiri, esența identității persistă. Acest aspect aruncă o lumină asupra complexității legăturii dintre amintiri și ceea ce suntem în prezent.
Contrar primei impresii, amnezia poate oferi oportunități de redescoperire și reinventare a sinelui. Pacienții cu amnezie retrogradă sunt adesea forțați să se bazeze mai mult pe relațiile lor actuale și să construiască noi amintiri, provocând o reconsiderare a importanței trecutului în definirea noastră.
Dezbaterea filosofică și etică privind amnezia se concentrează pe întrebări precum: Cât de mult depinde identitatea noastră de amintirile noastre? Cum ne raportăm la ceilalți care și-au pierdut trecutul? Aceste întrebări subliniază complexitatea amneziei și impactul său asupra înțelegerii noastre despre noi înșine și ceilalți.
În concluzie, amnezia nu înseamnă neapărat a uita totul despre trecut; în schimb, deschide uși către noi moduri de a ne raporta la el. Este un fenomen care pune sub semnul întrebării legătura noastră cu amintirile și identitatea noastră. Înțelegerea mai profundă a amneziei poate arunca lumină asupra modului în care percepem trecutul și ne definim pe noi înșine în prezent.